Eşti aici

Raport de monitorizare API: Presa online și cea scrisă riscă să rămână în afara PNA pe domeniul mediatic

15 Martie 2018
1255 de afişări
În noul Plan Național de Acțiuni (PNA) cu privire la implementarea Acordului de Asociere (AA) între Republica Moldova (RM) și Uniunea Europeană (UE) ar putea să lipsească acțiunile menite să contribuie la dezvoltarea presei scrise și online. Experții media și autorii celui de-al patrulea Raport de Monitorizare privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media asumate în cadrul AA se arată îngrijorați că toate acțiunile întreprinse de autorități vizează în exclusivitate domeniul audiovizualului.

Raportul lansat de Asociația Presei Independente (API) pe 15 martie, la Chișinău, conține o analiză cantitativă și calitativă a implementării PNA în domeniul mass-media pentru perioada decembrie 2017 – februarie 2018. Autorii acestuia, experții media Ion Bunduchi și Aneta Gonța, s-au arătat îngrijorați că noul PNA, aflat în fază de definitivare, propus de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), nu conține propuneri consistente cu privire la presa scrisă și online. Potrivit experților, faptul ca atare denotă dezinteresul total al autorităților față de aceste segmente ale mass-media.

„Segmentul mediatic se vede doar din perspectiva audiovizualului, separat de celelalte instituții sociale”, a remarcat Ion Bunduchi.

Aneta Gonța a adăugat că este necesar să fie extinsă aria instituțiilor responsabile de pregătirea PNA pentru că doar indicarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului ca parte responsabilă în majoritatea acțiunilor este insuficientă. „În aceste activități, de revizuire inclusiv, să fie implicați mai mulți actori importanți – legislativul, guvernul, autoritățile publice, mediul academic, facultățile de profil”.

Reprezentanta MAEIE, Maia Cuceaidze, prezentă la lansarea raportului, și-a exprimat speranța că până la sfârșitul lunii martie 2018 noul PNA va fi definitivat și aprobat de guvern.

Autorii Raportului de monitorizare au ajuns la următoarele concluzii:
• Impactul parțial asupra stării domeniului audiovizualului se datorează, de fapt, acțiunilor neplanificate și nu, cum ar fi firesc, celor planificate;
• propunerile pentru revizuirea PNA pe segmentul mediatic, din nou, vizează doar audiovizualul, mass-media scrisă și cea online rămânând în afara preocupărilor statului;
• există riscul ca PNA, revizuit pe segmentul mediatic, să nu conțină anumite acțiuni, pe care ar putea să și le asume și să le implementeze alte organisme decât CCA, cum ar fi legislativul, unele ministere, unele autorități publice autonome, mediul academic sau organizațiile neguvernamentale de profil;
• segmentul mediatic din PNA este privit/perceput ca ceva separat de alte institute sociale, fapt ce relevă o abordare inadecvată a problemei.

Iată și principalele recomandări formulate de experți:
• PNA, în partea ce vizează segmentul mediatic, să fie revizuit și completat cu acțiuni care să cuprindă întregul domeniu mass-media;
• în activitățile de revizuire a PNA pe segmentul mediatic să fie implicați toți actorii importanți: legislativul, guvernul, anumite autorități publice autonome, mediul academic, organizațiile neguvernamentale de profil etc;
• mass-media să fie percepută nu ca domeniu separat, ci ca institut social care interacționează cu celelalte institute sociale și care se influențează reciproc.