Eşti aici

Limbajul de lemn, omniprezent în știrile de la Moldova 1

30 Mai 2018
1750 de afişări
Aneta Gonța, expertă media

În luna mai 2018 (1-27), postul public de televiziune Moldova1 a trecut relativ lăudabil testul electoralei, a difuzat mai multe materiale cu tematică socială, a continuat să acorde atenție evenimentelor culturale și a început prezentarea poveștilor de viață ale unor militari moldoveni, în cadrul campaniei „Nu sunt erou, îmi fac datoria”. Cu toate acestea, practica de citare/citire a comunicatelor oficiale, fără a explica cetățeanului esența și efectele acestor texte/decizii asupra vieții lui, a continuat să fie aplicată constant de televiziunea publică. Moldova1 a difuzat astfel de subiecte aproape în fiecare ediție a Mesagerului de la ora 19.00, cu câteva excepții. În unele ediții s-au admis și câte două materiale de acest fel. Chiar dacă în majoritatea cazurilor interesul public este justificat, modul în care postul a ales să difuzeze aceste subiecte este regretabil. Așa-numita noua limbă de lemn, dezvoltată și aplicată după căderea comunismului care a consacrat-o, este utilizată de postul public în mai multe materiale difuzate în luna mai.       

Să exemplificăm. Un subiect din cadrul Mesagerului de pe 2 mai este prezentat astfel: „Protecția beneficiarilor de împrumuturi acordate de organizațiile din sectorul nebancar ar putea fi fortificate. Inițiativa de completare și modificare a unor acte legislative în acest sens a fost examinată la ședința comisiei parlamentare „Economie, buget și finanțe”. Noile modificări au drept scop evidențierea în contractele de credit a clauzelor ce țin de dobânda anuală efectivă și valoarea totală care urmează să fie achitată de consumator. Concomitent se propune efectuarea controalelor inopinate și înăsprirea sancțiunilor prin majorarea amenzilor până la 25000 de lei” (min. 20). Posibil că faptele despre care se vorbește în acest material se vor întâmpla în viitor, dar ca cetățeanul să înțeleagă despre ce fel de protecție a beneficiarilor este vorba textul nu trebuia să reproducă fraze din comunicatul oficial, ci să redea sensul comunicatului într-un limbaj accesibil.

Într-un alt subiect, difuzat pe 10 mai, postul public ne anunță despre faptul că: „Inundațiile vor putea fi prevenite și gestionate mai eficient. Asta după ce executivul a adoptat Concepția reformei sistemului național în acest sens, ce stabilește măsuri pentru protecția populației și a localităților de efectele intemperiilor. Printre acestea sunt elaborarea hărților de risc de inundații, a planurilor de gestionare a riscului în bazinele Nistru și Prut, crearea sistemului național de monitorizare și prognoze hidrologice, precum și implementarea sistemelor automatizate de avertizare în cazul ruperii digurilor. Gradul de expunere la inundații a țării noastre este de 40%. În zonele de risc sunt amplasate 659 de localități cu o populație de peste 100000 de oameni” (min.17). Televiziunea a decis că inundațiile vor putea fi prevenite și gestionate mai eficient, doar pentru că autoritățile au adoptat o „Concepție în acest sens”. Tot din material aflăm, însă, că pentru prevenirea și gestionarea eficientă sunt multe „măsuri” de întreprins. Cine, când, cum și dacă acestea vor fi aplicate, nu este clar din materialul difuzat de Moldova 1, iar cei peste 100000 de oameni din cele 659 de localități rămân amplasați în zonele de risc să aștepte prevenirea și „gestionarea” mai eficiente a inundațiilor.    

În continuare, consumatorul este surprins prin următoarea informație: „Cheltuirea a aproape 9 miliarde de lei a fost pusă sub semnul întrebării de Curtea de Conturi în urma depistării mai multor nereguli în acest sens la utilizarea mijloacelor publice și patrimoniului public și la înregistrările financiar-contabile. Informația se conține în raportul pentru 2017 al instituției, prezentat astăzi la ședința Comisiei parlamentare Economie, buget și finanțe. Curtea de Conturi a emis Parlamentului 36 de rapoarte de audit după efectuarea controalelor la 433 de entități.Drept urmare, au fost formulate peste 1450 de recomandări instituțiilor auditate” (15 mai, min.12). Nu este clar dacă noutatea din această știre se referă la banii cheltuiți ineficient, sau la eficiența Curții de Conturi în prezentarea de rapoarte către Parlament, dar din textul materialului putem deduce faptul că urma celor 9 miliarde de lei trebuie căutată în peste 1450 de recomandări ale Curții de Conturi către instituțiile auditate.    

De asemenea, o veste aparent bună pentru agricultori este adusă și explicată oamenilor în același limbaj de lemn: „Antreprenorii începători în domeniul agricol vor primi în avans subvenții de la stat pentru a-și realiza proiectele de afaceri. În acest an autoritățile vor aloca 45 de milioane lei în acest sens. Proiectul regulamentului cu privire la condițiile și procedura de acordare a plăților în avans din fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural a fost aprobat de Cabinetul de miniștri. Agricultorii vor putea beneficia o singură dată de acest sprijin financiar al cărui cost va fi de cel mult 650000 lei. Subvenția va fi oferită în două tranșe. Astfel, statul vrea să încurajeze tinerii fermieri să înființeze și să dezvolte afaceri în domeniul agroalimentar” (23 mai, min.22). Rămâne ca agricultorii să se bucure de faptul că statul vrea să-i încurajeze și să afle cum anume și dacă pot beneficia de subvenții. Postul public de televiziune a preferat să scoată în evidență generozitatea potențială a autorităților, dar nu să explice, de exemplu, criteriile de selectare a candidaților pentru subvenții, termenele de depunere a dosarelor, etc.

În aceeași cheie au fost prezentate și alte subiecte (printre care: un nou Regulament al BNM privind anumite plăți, 1 mai; companiile care vor angaja șomeri din grupurile vulnerabile ar putea primi subvenții, 3 mai; proprietarii terenurilor din stânga Nistrului ar putea beneficia de ajutoare din fondul de rezervă, 8 mai; Apă-Canal amenință cu amendarea celor care vor deversa ape uzate în natură, 21 mai; Moldova va beneficia de 10 mil. de dolari pentru reforma în educație, 24 mai, etc.). În toate cazurile textele jurnalistice au apărat/favorizat poziția autorităților, a instituțiilor vizate în materiale și au utilizat un limbaj greu descifrabil pentru cetățeanul-consumator de informație. Uneori s-a creat chiar senzația că subiectele sunt de umplutură, utilizate pentru a acoperi spațiul de emisie.

Prin urmare, ar fi recomandabilă mai multă prudență și acuratețe din partea postului public de televiziune atunci când decide să-și informeze telespectatorul despre deciziile autorităților transmise prin intermediul comunicatelor de presă. Dacă interesul informațional al cetățeanului este pus în capul mesei, jurnalistul, inclusiv în calitatea sa de consumator de informație, va exclude orice element neclar, străin, bombastic, de lemn, din limbajul materialului, transformându-l în știre veritabilă. Pentru că numai înțelegând esența informației pe care o transmite, jurnalistul se va simți responsabil pentru modul în care este recepționată de către telespectator.