Jurnaliștii, martori în dosare penale și contravenționale. „Cu justiția pe care o avem, în unele cazuri poate fi periculos să accepți să fii martor”

După publicarea unui material de presă, procurorii sau polițiștii îi pot atrage pe jurnaliști în calitate de martori în dosare penale sau contravenționale. Uneori, oamenii legii și reporterii fac anchete paralel, iar dacă jurnaliștii au adus elemente de noutate ei pot fi citați la instituțiile de drept. Alteori, investigațiile organelor de drept pot fi declanșate după ce autorii articolelor au scos la iveală ilegalități. Media Azi a identificat mai mulți jurnaliști care au fost citați la Poliție, Procuratură sau în instanțele de judecată în calitate de martori. Unii dintre ei susțin că aproape toate informațiile relevante se regăsesc în materialele publicate, așa că, prin faptul că au fost citați în calitate de martori, se văd nevoiți să piardă timp pentru a explica ceea ce au relatat deja.  

„Poliția a vrut să le divulg sursele”

Victoria Dodon, de la Centrul de Investigații Jurnalistice, s-a pomenit cu statutul de martor într-un proces contravențional, inițiat de Poliție după ce, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, a publicat articolul „Igor Dodon și conexiunea cu pliantele denigratoare în adresa Maiei Sandu” pe Anticoruptie.md. Jurnalista a relatat despre conexiunile Uniunii Ofițerilor și a președintelui Igor Dodon, în contextul răspândirii unor pliante denigratoare în adresa Maiei Sandu.

„Poliția mi-a pus tot felul de întrebări despre cum am documentat cazul, cum am aflat că pliantele au fost distribuite anume acolo, la Uniunea Ofițerilor. Au fost mai multe întrebări la care eu, în mare parte, am refuzat să răspund pentru că polițiștii voiau să le divulg sursele mele”, susține Victoria Dodon.

Jurnalista își amintește că oamenii legii au insistat să le aducă și laptopul la Poliție pentru a obține fotografii și înregistrări audio în original. „Am refuzat categoric pentru că fotografiile sunt purtători de informație: poți afla când au fost făcute, cu ce aparat au fost făcute. Am refuzat să le arăt această informație. Avocatul Centrului de Investigații Jurnalistice a invocat prevederi legale care îmi oferea acest drept”, a afirmat Victoria Dodon.

Ulterior, dosarul contravențional pornit în acest caz fost clasat din motiv că „nu au fost constatate semnele constitutive ale unei infracțiuni sau contravenții prevăzute de art. 70 (Calomnia) a Codului contravențional”. Totodată, potrivit încheierii, secretarul executiv al Uniunii Ofițerilor, Alexandru Maliuga, a fost sancționat cu o amendă de 400 de lei pentru difuzarea materialelor publicitare de agitaţie electorală care nu conţin informații necesare.

„Tot ce avem de spus, spunem în materialele pe care le realizăm”

O altă jurnalistă de investigație, Mariana Rață, șefa Departamentului Știri de la TV 8, a fost citată în calitate de martor în câteva dosare. Cu mai mulți ani în urmă a fost citată în dosarul ex-directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Valeriu Pasat, suspectat de vânzarea a câtorva avioane de tip MIG. Mai exact, a fost chemată la Procuratură ca să povestească oamenilor legii lucruri pe care Valeriu Pasat i le-a declarat în cadru unui interviu.

Peste câțiva ani, jurnalista a fost citată din nou la Procuratură. De această dată, în dosarul bloggerului Eduard Baghirov, suspectat de implicarea în evenimentele din aprilie 2009 de la Chișinău. Mariana Rață a refuzat atunci să fie martor și le-a spus procurorilor doar pe ce site-uri și pe ce rețele a găsit informația publicată. „Vorbind la modul general, jurnaliștii nu ascund detalii importante și sunt deschiși spre colaborare cu organele de drept. Este însă absolut nejustificat când procurorii sau judecătorii cer să fie divulgate sursele. Jurnalistul dacă vrea, divulgă sursele, iar dacă vrea să le păstreze anonimatul atunci nimeni nu îl poate obliga să facă acest lucru”, a spus Mariana Rață.

Jurnalista este de părere că atunci când un reporter este martor ocular al unor evenimente e relevant ca el să depună marturii în calitate de cetățean, dar nu este potrivit să fie citat în calitate de martor atunci când scrie despre anumite evenimente. „Asta înseamnă timp pierdut pentru jurnalist. El trebuie să se prezinte la audieri, să se prezinte în instanța de judecată. Nu avem timp pentru asta. Tot ce avem de spus, spunem în materialele pe care le realizăm. Să fie buni să se informeze din ele”, a punctat jurnalista.

„Procuratura a solicitat versiunea originală a unor documente”

Ion Preașca, redactor-șef la portalul MoldStreet și jurnalist de investigație în cadrul echipei Rise Moldova, își amintește că a fost citat la Procuratura Anticorupție în perioada 2011 - 2012, când a avut loc așa-numitul atac raider asupra unor bănci din Republica Moldova, iar publicația la care activa la acel moment - „Adevărul” Moldova - a publicat unele informații legate de acele cazuri. „Noi am scris, iar Procuratura a solicitat să depunem mărturii. Era pornit un proces penal. Au vrut să le oferim versiunea originală a unor documente. Am fost la Procuratură, am fost audiat, am oferit documentele, iar după asta timp de un an sunam și eu periodic ca să aflu ce se întâmplă cu dosarul. Așa și nu cunosc cu ce s-a terminat acea investigație”, își amintește Ion Preașca.

„Să fim atenți când primim solicitări de la organele de drept”

Olga Ceaglei, în prezent jurnalistă la RISE Moldova, a acceptat o singură dată să fie martor într-un caz de trafic de persoane, după ce a publicat o investigație în care relata despre un bărbat cu probleme grave de sănătate, obligat să cerșească la Moscova. După publicarea articolului „Cerșesc la Moscova, sub ochii unui fost securist. O victimă, cetățean moldovean, nu poate scăpa din ghearele traficanților” pe portalul Investigatii.md, polițiștii anti-trafic au inițiat o anchetă pe marginea acestui caz și au rugat-o pe Olga Ceaglei să depună mărturii pentru a facilita procesul de creare a comisiei rogatorii și pentru a repatria victima traficanților. „Persoana a fost repatriată, iar cazul a ajuns în judecată și pentru că depusesem mărturii polițiștilor de la anti-trafic, am fost chemată să depun mărturii și în instanță de judecată”, a afirmat Olga Ceaglei.

Ea este de părere că jurnaliștii ar trebui să fie foarte atenți înainte de a accepta să depună mărturii în cadrul unui proces penal pentru că poartă responsabilitate față de surse.

Ea susține că munca jurnaliștilor constă în documentarea subiectelor de interes public pentru ca în final să publice niște anchete, care scot la iveală anumite ilegalități. „În acest punct activitatea jurnalistică ar trebui să se oprească, iar organele de drept să inițieze propria anchetă”, afirmă jurnalista.

„Juristul Presei”, despre statutul de martor al jurnalistului

Recent, subiectul a fost abordat în cadrul rubricii „Juristul Presei” de pe Media Azi. Juristul Centrului pentru Jurnalism Independent, Zinaida Gheață, a precizat cine și în ce circumstanțe nu poate fi audiat în calitate de martor. În anumite circumstanțe, printre acestea persoane se regăsesc și jurnaliștii. Spre exemplu, Codul de procedură penală arată, între altele, că jurnalistul nu poate fi citat şi ascultat ca martor pentru a divulga numele persoanei care i-a prezentat informaţia. Totodată, jurnalistul poate fi citat şi ascultat ca martor numai în cazul când această informaţie este absolut necesară pentru prevenirea sau descoperirea infracţiunilor deosebit de grave sau excepţional de grave.

Foto: Radio Europa Liberă, Alla Ceapai