Ro
En
Рy
Media-azi.md: În Germania termenul de gamification este unul foarte cunoscut. Cum l-ați putea defini pentru cititorii noștri?
Charlotte Krickel: Gamification este un concept prin care definim corelarea subiectelor de învățare cu anumite aspecte legate de joc. Există multe modalități prin care materia predată la școală, adesea complicată și greu de asimilat, poate fi transformată în jocuri captivante. Dar gamification nu trebuie confundat cu învățarea pe bază de joc (game based learning). Învățarea pe bază de jocuri este, de fapt, învățarea prin joc, ca o prezentare pentru ceva învățat. Gamification însă constă în îmbinarea unui aspect al jocurilor cu tema studiată – oamenii nu știu că învață ceva, ei pur și simplu intră în joc, fiind captivați de el. În opinia mea, gamification reprezintă o metodă mai ușoară și mai captivantă de a învăța. De exemplu, la școală, în loc să dai note, poți aprecia cunoștințele prin acordarea unui număr de puncte. Este distractiv nu doar pentru elevi, dar și pentru profesori.
Marcus Bosch: Gamification, de fapt, este folosit nu doar în învățământ. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, acest concept este aplicat în sistemul apărării, la toate etapele. Înainte ca tinerii să fie recrutați în armată, 75 la sută dintre viitorii militari practică un fel de joc special creat pentru ei. Sau, reveniți din război, mulți soldați suferă de stres post-traumatic și folosesc jocurile pentru a se trata și a depăși stresul. De ce? Deoarece jocul este complet, eficient și funcționează mult mai bine decât un manual cu instrucțiuni. Chiar și cei mai tineri nu doresc să învețe dintr-un manual, ci dintr-o experiență, ceva care ar putea să aplice în practică, să încerce personal. Putem compara cu mersul pe bicicletă - nu poți învăța să mergi cu bicicleta doar citind o carte despre asta. E mult mai eficient să încerci – dacă ai eșuat, încerci din nou și, în cele din urmă, totul funcționează. Acesta și este conceptul gamification, să încerci să faci ceva, să înveți din propria experiență prin intermediul jocului, să aplici sensul jocului.
M.A.: Cum este utilizat conceptul în Germania?
Ch.K.: Când învățam eu la școală și la universitate nu era foarte folosit, nu atât cât este acum. Deci, în timp, devine din ce în ce mai cunoscut. Vă pot spune deoarece am lucrat pentru o aplicație pentru școli, privind promovarea gamification și a învățării bazate pe jocuri. Deci, știu că tot mai multe școli și biblioteci sau muzee îl folosesc în scopuri instructive.
M.B.: Cred că e un trend ce crește în continuare, cu siguranță. De exemplu, studioul meu a creat un joc cu ajutorul căruia poți învăța limba engleză. Este un joc foarte bun de care copiii sunt interesați, deoarece are și o poveste, despre două personaje care își trăiesc viața în pădure. Am încărcat cinci sute de cuvinte în cadrul acestui joc, dar nu e ca și cum ar trebui să le înveți. Copiii sunt cointeresați să învețe aceste cuvinte pentru ca personajele din poveste să poată să comunice între ele și să dezvolte mai departe relația dintre ei. Este exact ca atunci când pleci într-o țară străină. Ești nevoit să înveți limba țării respective, să încerci ceva nou, pentru ca lucrurile să funcționeze. Acesta este mecanismul unui joc, să încerci lucruri noi și să mergi pas cu pas pentru a obține un rezultat. Este doar un exemplu despre cum învățarea unei limbi poate fi pusă în conținutul unui mecanism foarte bun de joc. Prin însuși faptul că se implică în joc, oamenii învață cel puțin 500 cuvinte englezești pe care le-au auzit vorbind, le-au repetat și au încercat să reproducă câteva din ele.
Ch.K: Aș vrea să mai adaug că jocul este întotdeauna legat de învățare. Atunci când joci, cunoști regulile pe care le-ai încercat și întotdeauna ai un feedback. De aceea, cred că este într-adevăr util și ar trebui să se folosească cu siguranță mai mult în școli, pentru că acolo învățăm să gândim cum să facem lucruri.
M.A.: Charlotte, ca expertă în educația media, ce avantaje au jocurile în educație?
Ch.K: Gamification este un concept nu doar despre cum să-i motivăm pe oameni să încerce ceva, dar și despre cum am putea să-i ajutăm să învețe, să-și amintească. Acest lucru e demonstrat din punct de vedere educațional, motivațional și neurologic. Există mai multe avantaje pentru utilizarea jocurilor în procesul de educație. De exemplu, atunci când faceți o prezentare, s-ar putea ca nu toată lumea să fie interesată de mesajul dumneavoastră, dar dacă o conectați la niște emoții amuzante, oamenii care vă ascultă vor fi mai predispuși să revină la ea. Creierul uman reușește mai bine să proceseze informații și să le transporte în memoria de lungă durată, atunci când acestea se bazează pe emoții pozitive. Când ne distrăm în timp ce învățam, creierul nostru memorizează mai bine. Așa funcționează creierul, îți amintești mai bine lucrurile care evocă emoții pozitive - în mod neurologic, aceasta se datorează faptului că zona răspunzătoare de emoții și de amintirile de lungă durată sunt foarte apropiate una de cealaltă și prin aceasta se explică memorarea pe o durată mai lungă a informațiilor însoțite de emoții.
M.A.: În context am vrea să te referi și la aplicația Actiobound, ce reprezintă și cum funcționează?
Ch.K: Această aplicație a fot creată pentru a răspândi conceptul de învățare bazat pe joc în rândul educatorilor, profesorilor. Ne-am propus să facem procesul de predare cât mai simplu pentru ei. Nu trebuie să aveți un background în programare sau în jocuri pe calculator pentru a utiliza Actionbound. Tot de ce aveți nevoie este să creați o programă proprie, bound, și să urmați câțiva pași pentru a ajunge la final. Actionbound este o programă (toolbox) goală pe care poți să o schimbi foarte ușor și singur - o modelezi în funcție de rezultatul pe care vrei să îl obții.
Unul dintre scopurile noastre de bază este ca și copiii de 8 ani să poată să utilizeze aplicația, și ei pot, au demonstrat asta. Ideea a venit de la GPS-uri. Am preluat-o și am inclus mai multe instrumente, cum ar fi, de exemplu, posibilitatea de a crea întrebări. Puteți avea o căutare foto, va trebui să faceți o imagine sau un videoclip despre anumite lucruri pentru a merge mai departe. Am dorit să-i interesăm pe educatori să aplice jocurile în educația elevilor. Mai târziu această idee a început să fie utilizată și de către companii.
M.A.: O întrebare și pentru Marcus Bösch: Care este procedura de creare a unui joc?
M.B.: Întâi de toate, trebuie să clarificați ce doriți să transmiteți, care este ideea dvs. Atunci când știți despre ceea ce doriți să învețe oamenii, puteți să vă gândiți la mecanica jocurilor specifice și apoi trebuie să le combinați. Un exemplu ar fi jocurile în care se cere să acționați foarte repede: ceva urmează să cadă și, înainte de a atinge podeaua, trebuie să decideți care este varianta de răspuns corectă, A sau B. Acest mecanism nu este util pentru învățarea limbilor străine, deoarece atunci când înveți o limbă străină nu este vorba despre luarea unei decizii rapide, stânga sau dreapta, este mult mai mult despre ascultare, analiză și repetare. Deci, pentru învățarea limbilor va fi mult mai bine să utilizați un alt mecanism. În general însă aș evidenția trei pași: unu: care este mesajul?; doi: este acest subiect potrivit pentru un joc? Și pasul al treilea: ce tip de joc trebuie să folosiți pentru a transmite un anumit mesaj?
M.A.: Și în educația media, cum folosim jocurile?
M.B.: Ideea e următoarea: alegi un conținut jurnalistic și îl pui în interiorul unui joc pentru a afla mai multe despre subiectele jurnalistice. Nu este o metodă foarte bună pentru știrile de ultimă oră, deoarece aici totul se întâmplă repede și urgent. Cred că acest lucru poate fi valabil pentru o mulțime de alte conținuturi jurnalistice sau pentru muzee. De exemplu, am creat un joc muzeal cu ajutorul căruia înveți despre istoria antică, prin intermediul unui personaj din secolul al XVI-lea, care trebuie să rezolve diverse probleme. În acest fel, putem combina conținutul unui domeniu cu mecanismele de joc și să facem învățarea distractivă.
Charlotte Krickel, specialistă în educația media și metode de predare a acestei discipline, și Marcus Bosch, jurnalist, lector, antreprenor sunt doi experți din Germania, care au prezentat master-class-uri în cadrul ediției din iulie curent a Hackathonului de media „Puterea a cincea”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Participanții la hackathon au aflat de la ei despre modalitățile de învățare prin intermediul jocurilor interactive, practicate pe larg în sistemul de învățământ german, în special, despre gamification și aplicația Actionbound.
