Stop-cadru. Cum depistăm fotografiile care „apasă pe butoanele emoționale” ale publicului și îl dezinformează

„Dacă ne înfurie foarte tare, e mai bine să verificăm”

Cristina Lupu, directoare de programe la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din România, a identificat pe rețelele de socializare mai multe asemenea fotografii, atribuite protestelor din București din 10 august, care în realitate se referau la cu totul alte evenimente. Jurnalista a evidențiat trei mostre de acest gen. O fotografie cu un jandarm și cu o protestatară, care se presupunea că este sora acestuia, în realitate s-a dovedit a fi făcută în Sofia, Bulgaria. Cel de-al doilea caz se referea la fotografia cu tunurile de apă pe protestatari și al treilea – la fotografia unui jandarm gazând de aproape un protestatar. „Dacă ceva e prea frumos ca să fie adevărat, aproape mereu nu este adevărat. Dacă ceva elemente din poveste nu se pupă (nu recunoaștem clădirile, sunt două tunuri de apă, deși noi am aflat/văzut că a fost doar unul, haine prea groase pentru sezon), e clar că povestea spusă nu se susține. Dacă ne înfurie foarte tare, e mai bine să verificăm. E posibil să fie adevărat, dar șansele ca cineva să apese pe butoanele noastre emoționale sunt la fel de mari”, a scris Cristina Lupu pe pagina personală de Facebook.

Panică pe rețelele de socializare

Lilia Zaharia, reporteră la Asociația Presei Independente (API) și platforma online STOP FALS, a comentat pentru Media-azi.md că manipularea publicului prin imagini este o tehnică utilizată frecvent în scopul de a crea panică printre internauți. „Deseori vedem că știrile despre migranți sau refugiați sunt însoțite de imagini cu cetățeni originari din Asia sau Africa  implicați în diverse altercații. O asemenea metodă de manipulare induce publicului ideea că acești cetățeni sunt agresivi, ceea ce este un fals”, a precizat Zaharia.

Ziarista a menționat că în mediul online, deseori, pot fi văzute imagini, asociate cu un eveniment, dar realizate în perioade și locuri diferite.

Drept exemplu, aceasta a adus și imaginile distribuite în mediul online de la protestul organizat la București, săptămâna trecută. „Am văzut că internauții, fără a verifica informația, au distribuit imagini din Liban, Bulgaria sau chiar București, realizate cu câțiva ani în urmă. Sunt sigură că mulți dintre ei au distribuit aceste imagini involuntar, fără să știe că fotografiile nu corespund nici evenimentului, nici locației sau perioadei”, a adăugat Lilia Zaharia.

Cum verificăm dacă fotografiile sunt autentice?

Atât Lilia Zaharia, cât și Cristina Lupu au menționat că există o mulțime de instrumente cu ajutorul cărora putem verifica autenticitatea fotografiilor. Cel mai simplu este cel oferit de „Google Images”, un serviciu de căutare deținut de Google, care le permite utilizatorilor să găsească imagini în diverse formate – jpg, png, gif etc.. Cum o putem folosi? Copiem imaginea de pe web sau de pe computer şi o plasăm în caseta de căutare de pe images.google.com. Facem clic pe pictograma cameră foto, apoi selectăm „Încărcaţi o imagine”; copiem și inserăm adresa URL a imaginii. În urma căutărilor, aflăm informații suplimentare despre imagine: dimensiunea, greutatea și formatul acesteia, precum și data și site-ul pe care a fost publicată inițial.

„Chiar dacă această simplă documentare durează câteva minute, în schimb îi „detoxifiem” de informații false pe mii de internauți”, susține Lilia Zaharia.

Cristina Lupu recomandă internauților să citească  și comentariile pentru că s-ar putea ca cineva acolo să fi recunoscut și verificat deja fotografia. „Dacă nu, și sunteți primii care o verificați, comentați voi și spuneți că este falsă”, a recomandat Lupu.

Mai jos găsiți și alte instrumente utile de verificare a autenticității fotografiilor:

Utilizatorii pot trece un test practic pentru a-și testa abilitățile și cunoștințele în materie de depistare a fotografiilor false, urmând linkul din descrierea video-ului.

Sursa foto: Cristina Lupu (Facebook)