Guvernul a dat aviz negativ la două proiecte de legi privind facilitățile fiscale pentru mass-media. Opinia expertului: „Să ne așteptăm la ce e mai rău”

Precizăm că cele două proiecte de legi care prevăd  facilități fiscale pentru mass-media, elaborate în cadrul Grupului parlamentar, au fost înregistrate în Parlament ca inițiativă legislativă, pe 26 iulie curent, de către patru deputați - spicherul Parlamentului, Andrian Candu, Vladimir Hotineanu, Corneliu Mihalache (fracțiunea Partidului Democrat) și Eugen Carpov, deputat neafiliat.

Modificarea și completarea Codului fiscal

Potrivit notei informative, primul proiect de lege prevede instituirea unor facilități fiscale pentru instituțiile mass-media prin: neimpozitarea veniturilor acumulate din activitățile conexe domeniului mass-media; neimpozitarea veniturilor salariaților din instituțiile mass-media ce depășesc un salariu mediu lunar pe economie prognozat de către Guvern; amânarea achitării TVA până în luna următoare celei de încasare a plăților; includerea în noțiunea de royalty (redevență) a plăţilor pentru achizițiile de software destinate exclusiv operării respectivului software. Ultima propunere vizează anumite scutiri la utilizarea programelor software care sunt legate de activitatea audiovizuală și reprezintă un proces creativ integrat la producerea operelor din acest sector.

Autorii propun și completarea Codului Fiscal cu o nouă prevedere, potrivit căreia mass-media „care dispun de personalitate juridică și sunt înregistrate în modul prevăzut, se scutește de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității conform licenței de emisie și/sau de creare de opere audiovizuale destinate formării serviciilor de programe și/sau de editare și difuzare a publicațiilor periodice și/sau de difuzare a informațiilor prin oricare mijloc de comunicație”.

Reinvestirea venitului obținut

Inițiativa legislativă prevede și măsuri care să încurajeze reinvestirea venitului obținut de către radiodifuzorii și producătorii de opere audiovizuale. În acest sens, se propune instituirea scutirii acestor contribuabili de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității sau creării de opere audiovizuale destinate serviciilor de programe.

De asemenea, pentru salariații radiodifuzorilor, producătorilor de opere audiovizuale, publicațiilor periodice și agențiilor de presă se stabilește reducerea impozitului pe venit dacă sunt întrunite anumite condiții, care se vor aplica pentru perioadă fiscală 2019-2025.

Guvernul nu susține proiectul dat

În urma analizei inițiativelor, Guvernul a decis să nu susțină proiectul de lege supus avizării. Cabinetul de miniștri este de părere că regimurile fiscale care vin să acorde prevederi speciale și diferite față de cele generale atrag după sine riscuri economice, sociale și creează un precedent periculos.

Executivul se teme că și alți agenți economici ar putea să își exprime dorința de a activa într-un regim specific și facilitat. La fel, Guvernul consideră că normele prevăzute în proiectul de lege încalcă grav principiul echității fiscale, deoarece include prevederi ce îi scutesc de impozitul pe venit doar pe angajații instituțiilor media.

În ceea ce privește necesitatea de a institui „facilități fiscale pentru investitorii din țară și de peste hotare care investesc în mass-media”, Guvernul consideră că regimul de impozitare nu este un factor primordial în determinarea atractivității investiționale și menționează că Moldova deține una din cele mai mici cote de impozitare a veniturilor persoanelor juridice în regiune (12%), după Bulgaria (10%).

Facilități pe hârtie și pentru presa scrisă

Cel de-al doilea proiect respins de Guvern se referă la crearea condițiilor avantajoase pentru publicațiile periodice, inclusiv scutirea de achitarea tarifelor pentru serviciile poștale. Parlamentarii propun modificări la Legea comunicațiilor poștale cu completarea articolului care va oferi facilități pentru taxele de distribuire în proporție de 50% din cuantumul tarifului unic. O altă prevedere se referă la oferirea unor condiții și prețuri mai avantajoase la utilizarea hârtiei pentru editarea publicațiilor periodice de importanță socială. De asemenea, deputații propun să diminueze cuantumul care se calculează pentru prețul pentru locațiune a spațiilor în clădirile aflate în proprietatea statului de către publicațiile periodice de importanță socială.

Definiție pentru noțiunea de publicație periodică de importanță socială

Deputații au elaborat și o prevedere separată cu privire la criteriile, care stabilesc ce publicații pot fi numite periodice de importanță socială. Astfel de publicații sunt cele care conțin materiale realizate în proporție de 80% de către redacțiile aflate în jurisdicția Republicii Moldova și/sau elaborate de către jurnaliștii independenți din Moldova, inclusiv prin mijloace tehnice și intelectuale din țară.

De asemenea, se consideră de importantă socială publicațiile care abordează subiecte analitice, investigații ziaristice, promovează transparența, democrația și drepturile omului, respectă prevederile Codului deontologic și conțin subiecte de interes public la nivel regional.

În avizul negativ al Guvernului se menționează că tarifele stabilite de Î.S. „Poșta Moldovei” la distribuirea publicațiilor periodice nu au fost modificate din anul 2013, și că această circumstanță ar fi dus nu la creșterea costurilor redacțiilor, ci la majorarea pierderilor Î.S. „Poșta Moldovei”. Astfel, Executivul susține că aprobarea completărilor propuse de deputați va defavoriza și mai mult situația Î.S. „Poșta Moldovei”, iar pierderile de la prestarea serviciului de distribuire a publicațiilor periodice se vor mări și mai mult ca rezultat al diminuării tarifelor de distribuire cu 50% pentru distribuirea edițiilor periodice autohtone de importanță socială și că întreprinderea va înregistra pierderi suplimentare anuale în mărime de încă 2,4 milioane lei, astfel pierderile totale din prestarea acestui serviciu vor ajunge la 13 milioane MDL.

Directorul ziarului SP din Bălți: „Guvernul a demonstrat că nu are nevoie de presă independentă”

Veaceslav Perunov, directorul ziarului SP din Bălți, se arată critic față de atitudinea Guvernului pe marginea acestui proiect de lege. „Guvernul din nou a arătat că nimănui nu-i trebuie presa independentă.  Pentru că ei au presa lor de buzunar”, constată Perunov.

Jurnalistul susține că ziariștii independenți vor lupta în continuare pentru ca statul să-și schimbe atitudinea față de presă. „Ei ar trebui să ia exemplu de la țările care susțin presa independentă – prin fonduri și alte mijloace. De exemplu, tinerii din Franța sunt abonați la presa privată din banii statului, aș putea aduce și alte exemple. La noi nimic nu se face ”, afirmă Perunov.

În opinia acestuia, multe inițiative de acest gen se fac doar de ochii lumii, de aceea nu se soldează cu niciun rezultat.

Opinia directorului executiv APEL, Ion Bunduchi, despre avizele Guvernului: „Să ne așteptăm la ce e mai rău pentru mass-media”

„Pare cu totul anapoda că, un proiect sau altul de lege, elaborat în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației, creat de Parlament, este respins de Guvern. Să mai precizăm, că autorii avizelor negative, ori de unde ar veni acestea, puteau veni la ședințele Grupului de lucru și să sugereze autorilor, în cea mai mare parte, reprezentanți ai societății civile: domnilor, nu vă chinuiți în zadar, nu dorim reforme; sau - domnilor, elaborați proiecte care să nu schimbe nimic; sau - domnilor, lăsați-o mai moale, noi știm ce să facem; sau... Nu așa a fost! Și păcat. Personal, uneori credeam în dorința sinceră a autorităților că, în sfârșit, vor să schimbe ceva în bine pe segmentul mediatic. Acum, citesc avizele și mă conving că, a câta oară, efortul nostru a fost în zadar.

La drept vorbind, Guvernul trebuia și trebuie să se îngrijească de dezvoltarea tuturor institutelor sociale, inclusiv a mass-media. Dar toate guvernele, cel puțin, de la 2009 încoace, s-au angajat să dezvolte pe toate căile mass-media... numai pe hârtie. Statul și-a asumat angajamentul de a dezvolta țara, inclusiv segmentul mass-media, pe principii europene, încă de pe când s-a cerut în Consiliul Europei, în 1995. Repet, efortul trebuia să fie al autorităților, unicele responsabile de actul guvernării și, să amintim, de onorarea angajamentelor asumate.

În ceea ce privește argumentele conținute în avize, acestea nu rezistă criticii. Guvernul, care înseamnă putere executivă, poate tot, chiar să pustiască trei bănci, fără a invoca atâtea legi, precum o face acum, legi, care, chipurile, nu permit schimbări și, dacă schimbările, totuși, se fac, ele dinamitează concurența loială, colectarea impozitelor de la mass-media etc. De râs și de plâns, dacă ne întrebăm: dar, cel puțin pe segmentul mass-media și pe segmente conexe (publicitate, drepturi de autor etc), există concurență loială?! Despre ce impozite exorbitante e vorba, când ne referim la mass-media?! Dacă o instituție mass-media, din lipsa grijii din partea statului, dispare și, deci, nu mai poate plăti impozite, acumulările la buget cresc ori scad?! De ce alte guverne, din alte țări, pot face acest lucru, iar al nostru – nu? În plus, mass-media, ca agent economic, în niciun caz nu ar trebui pusă în același rând cu o benzinărie. Dacă nu-i benzină, lași automobilul și mergi pe jos. Dacă nu-i mass-media, nu știi unde să mergi, pentru că toate acțiunile noastre sunt ghidate de informația pe care o avem, or, informația, în cea mai mare parte, ne-o oferă mass-media, indiferent dacă înțelegem și recunoaștem acest fapt ori ba. Respingerea proiectelor de legi lasă condiția economică a mass-media acolo unde era și este.

Consecințele sunt previzibile - dispariția, în continuare, ca și până acum, a instituțiilor mediatice și, cu precădere, a celor locale/regionale. Un studiu din 2015 al societății civile (altele mai noi nu există, iar guvernul nu este preocupat de această problemă) arată că cifra de afaceri a radiodifuzorilor locali/regionali constituia 3,8% din totalul cifrei de afaceri a radiodifuzorilor din țară. S-a alertat cumva guvernarea la această stare de lucruri, strigătoare la cer?! Să ne așteptăm, deci, la ce e mai rău pentru mass-media”.