Eşti aici

„Aici, în Moldova, viețuiesc troli?!”. Experți din Lituania vor consulta CCA în lupta cu fake news

16 Noiembrie 2018
42411 afişări
Utilizarea unor mecanisme de reacționare rapidă din partea regulatorului audiovizual în lupta cu știrile false și discursul de ură, precum și examinarea unor soluții de combatere a dezinformării au constituit subiectul mesei rotunde „Combaterea discursului instigator la ură în mass-media: experiența Lituaniei pentru Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat joi, 15 noiembrie, de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) și i-a avut drept invitați pe mai mulți reprezentanți ai Comisiei pentru Radio și Televiziune din Lituania (LRTK).

Președintele LRTK, Mantas Martisius, a menționat că principala provocare cu care s-a confruntat instituția de reglementare a audiovizualului din Lituania în lupta cu dezinformarea a fost faptul că, din cauza unor prevederi ale legislației nu puteau să sancționeze rapid radiodifuzorii care încălcau legea. În unele cazuri, radiodifuzorii respectivi aveau adresa juridică înregistrată în alte țări – cum ar fi Marea Britanie sau Norvegia și atunci solicitările Comitetului trebuiau trimise în afara țării, erau așteptate răspunsurile, ceea ce tergiversa întregul proces.

La fel, legea stipula ca sancțiunile să fie aplicate gradual, și numai după aceea să fie aplicate pedepse mai dure, cum ar fi suspendarea retransmisiei sau confiscarea licenței. În opinia expertului lituanian, lupta cu dezinformarea ar putea fi mai eficientă, dacă regulatorul ar avea prerogative să reacționeze prompt la asemenea fenomene.

„Unul dintre scopurile Lituaniei era să fie aprobate la nivel european instrumente de reacționare rapidă, pentru ca în cazul alegerilor, referendumurilor și altor evenimente sensibile, când timpul joacă un rol important, să putem să reacționăm imediat la eventualele încălcări ale radiodifuzorilor. Astfel de prevederi deja au fost adoptate și în decembrie urmează să apară în Monitorul Oficial al UE, pentru a intra în vigoare peste 21 de luni. Regulatorul va putea reacționa rapid în asemenea cazuri și, chiar dacă prevederile respective nu vor rezolva toate problemele, ele vor reduce semnificativ discursurile de ură interetnice și altele”, a explicat Mantas Martisius.

Acesta a adăugat că în lupta cu propaganda este important să nu fie afectată nici libertatea de exprimare.

În acest sens, un al membru al Comisiei pentru Radio și Televiziune din Lituania, Dainius Radzevičius, a menționat că eficiența luptei cu propaganda poate fi asigurată nu atât prin  măsuri restrictive, cât prin măsuri inteligente, de autoreglementare, care nu ar permite unor astfel de fenomene să se manifeste. Dezvoltarea mass-mediei publice și a celei private într-un mediu pluralist și divers ar fi o condiție obligatorie în acest sens, a subliniat Radzevičius.

„Aici, în Moldova, tot viețuiesc troli?!” s-a interesat, mai în glumă, mai în serios Dainius Radzevičius, cu referire la propaganda care a luat amploare și pe platformele audiovizuale online. În opinia sa, este important ca jurnaliștii, societatea civilă să se implice în deconspirarea trolilor, pentru a diminua impactul lor.

O altă modalitate de luptă cu discursul de ură ar fi, potrivit expertului, asigurarea accesului la informația de interes public.  „Standardele unui stat dezvoltat presupun garantarea  accesului la informație. Noi nu doar luptăm cu fake news, dar aducem oamenilor informația veridică. Dacă sunt asemenea standarde într-o țară, atunci nici nu trebuie să lupți cu nimeni, pentru că propaganda dispare în asemenea condiții”, a fost de părere Radzevičius.

În cadrul mesei rotunde a fost semnat  un  Acord de Cooperare între Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Moldova și Comisia pentru Radio și Televiziune din Lituania. Potrivit președintelui CCA, Dragoș Vicol, în acest mod CCA va putea beneficia de bunele practici ale Lituaniei în ceea ce privește combaterea discursului instigator la ură, știrilor false, dezinformării și propagandei. „Ne așteaptă o campanie electorală , un referendum și vom avea nevoie de o asemenea expertiză”, a menționat Vicol.

Masa rotundă a fost organizată cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova”.