Ro
En
Рy
Despre „sperietori” în campaniile electorale
În contextul campaniei electorale, care a început în Republica Moldova, directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, s-a referit la sperietorile electorale folosite în presa noastră, subliniind că „politica populistă este la modă, iar Republica Moldova nu este o excepție”. Potrivit lui Petru Macovei, „propaganda exploatează emoțiile oamenilor”, pentru că toți se tem de război, boli și foamete. Astfel, cele mai mari sperietori folosite de politicieni în campanie și preluate de presa obedientă acestora sunt: tancurile rusești vizavi de Europa-gay, între care cetățeanul trebuie să aleagă; așa-zisa implicare străină în viața politica a Republicii Moldova; problemele limbii vorbite și invenția precum că limba română ar îngusta aria de întrebuințare a limbii ruse; promovarea ideii salvatorul neamului – dacă nu ne alegeți pe noi, vine haosul; poveștile gen 30 de mii de sirieni, care au prins la mulți oameni în campaniile trecute etc. Șirul de exemple a fost completat de Lilia Zaharia, reporteră la Stop Fals, portalul care a dezmințit astfel de falsuri informaționale în mai multe materiale. Printre subiectele cel mai des abordate în materialele propagandistice, potrivit jurnalistei, sunt relațiile dintre Republica Moldova și România sau Uniunea Europeană, prezentate în culori negre, sau relația țării noastre cu Federația Rusă, văzute doar în culori roz. „Avem și un top al instituțiilor media care dezinformează”, a comunicat Lilia Zaharia.
Ce fac autoritățile pentru a demonta miturile?
În Republica Moldova, chiar și după adoptarea „legii anti-propagandă”, dezinformarea și propaganda străină nu a încetat, susține Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate la IDIS Viitorul. Acesta a adresat o întrebare celor prezenți la conferință: „Cine combate fake-news la noi? – Societatea civilă, API, care și ea este atacată? În Georgia și Ucraina, mecanismele de luptă cu propaganda sunt abordate la nivel de stat.”
Despre experiența de colaborare a autorităților cu organizațiile neguvernamentale pe linia combaterii dezinformării și propagandei a relatat Marta Kowalska, vicepreședinta Centrului de Analiză a Propagandei și Dezinformării din Polonia. „Jurnaliștii nu pot soluționa singuri problema dezinformării, trebuie să acționăm împreună”, susține Marta Kowalska. Centrul polonez a creat o platformă pentru a elabora o strategie comună de combatere a acestor fenomene. În Polonia problema propagandei este privită în complex, ca venind nu doar din exterior, dar și din interior, din partea actorilor de pe scena politică, interesați de putere. Există organizații care țin la control fenomenul manipulării în mass-media din această țară.
Ce pot face jurnaliștii?
În Țările Baltice au apărut concomitent trei portaluri de știri Balt News, care primeau mesaje de la Kremlin despre ce informații să transmită publicului din cele trei țări. Jurnaliștii de investigație din Estonia au cercetat cazul și au demonstrat că în spatele acestor portaluri se afla Rosia Segodnea, o companie de stat a Rusiei. Despre aceasta și despre impactul investigației ca atare a comunicat la conferință jurnalistul de investigație din Estonia, Holger Roonemaa, șeful departamentului de investigații jurnalistice la Eesti Meedia din Tallin.
Despre o altă practică a relatat Sigita Roke, manageră de proiect la Asociația jurnaliștilor letoni. În campania electorală precedentă, a comunicat invitata, jurnaliștii au ajutat cetățenii să interpreteze corect sondajele electorale, să citească programele candidaților electorali. Un alt procedeu a fost acela de a analiza minuțios promisiunile candidaților, trecându-le ca printr-un „detector” de minciuni.
O modalitate de a combate manipularea și dezinformarea este fact-checkingul. Aaron Sharockman, directorul proiectului PolitiFact din SUA, în intervenția sa prin Skype, s-a referit la rolul acestei metode în demontarea falsurilor mediatice, menționând că ar fi necesară crearea unui sistem informațional al presei care face jurnalism bazat pe fact-checking. Proiectul Truth-O-Meter, care urmărește comportamentul politicienilor, atât în alegeri, cât și după acestea, își asumă un fel de control public și are la bază o metodologie bine elaborată. Aceasta analizează atent declarațiile politicianului, dacă sunt adevărate, pe jumătate adevărate, false sau parțial false. Fiecare promisiune a președintelui Trump, de exemplu, a fost examinată ca prin microscop – s-a întocmit lista promisiunilor deja realizate, a celor care încă nu au fost îndeplinite și a celor fără șanse de realizare. Pus în fața acestei „oglinzi”, orice politician își înțelege mai bine propria responsabilitate și știe că orice declarație goală va fi sancționată de societate.
Cum penalizăm posturile care dezinformează?
Acest subiect, la fel, a trezit interesul participanților la conferință. În Ucraina, în condiții de război, când propaganda rusă a luat proporții de neimaginat, deputații au interzis principalele surse de dezinformare – Lenta.ru, posturile de televiziune Zvezda, Rossia 24, Rossia Segodnea si altele, a comunicat Victoria Romaniuk, redactor-șef-adjunct al proiectului StopFake.org Ucraina. Au existat motive serioase, consideră experta: din 2014 până în prezent, site-ul StopFake a publicat 3 mii de materiale, care dezmințeau diverse falsuri informaționale lansate de propaganda rusă. În condiții de război, ele cultivau frica, ura, discreditau armata ucraineană, răspândeau zvonuri false, cum ar fi, de exemplu, acela, că în Ucraina luptă forțele NATO, polonezii, americanii etc. De aceea, interdicția a fost o măsură binevenită, crede Victoria Romaniuc.
În opinia expertului Adam Lelonek, președintele Centrului de Analiză a Propagandei și Dezinformării, chiar dacă în Polonia propaganda rusă nu este atât de răspândită, există câteva site-uri susținute de Federația Rusă, periculoase pentru că propagă euroscepticismul și sunt adresate celor 2 milioane de ucraineni care locuiesc în Polonia. Totuși, Adam Lelonek este de părerea că posturile tv sau mediile online care fac propagandă nu trebuie închise, pentru că ele oricum ajung la cetățeni prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare. Potrivit lui, accentul trebuie pus pe educația mediatică.
Există însă și situații când propaganda și dezinformarea nu iau foc. Boris Navasardean, președintele Clubului de presă din Yerevan, a povestit că, la alegerile din Armenia, de anul trecut, deși republicanii armeni, aflați de multă vreme la putere, au pus în circulație tot felul de falsuri, alegătorii nu i-au crezut și și-au dat votul pentru contracandidații lor – oameni tineri, care nu au fost până acum în politică. Despre eșecul Referendumului din România, prin care urma să fie modificat art. 48 al Constituției, a relatat Nicolae Țibrigan, calaborator al proiectului ChekMedia.ro. Și în acest caz, dezinformarea a luat proporții maxime, dar s-a soldat cu un eșec total: cetățenii nu au înghițit discursul de ură anti-gay, chiar dacă acesta era promovat de înalte fețe bisericești.
Există remedii împotriva dezinformării?
Solvita Denisa-Lipniece, consultantă la Centrul Baltic pentru Excelență media din Letonia, susține, de asemenea, că dezinformarea poate fi combătută doar prin educație mediatică. În acest sens, în Letonia se lucrează foarte mult pe domeniul educației digitale. Sunt organizate traininguri pentru jurnaliști, profesori. Lecțiile mediatice sunt prezente în școli și universități. Rostul lor este să-i învețe pe tineri să depisteze știrile false, să deosebească jurnalismul de propagandă.
În contextul discuțiilor despre educația media, ca una din principalele metode de a combate propaganda și dezinformarea, Corina Cepoi, Directoarea Reprezentanței Internews în Moldova, a amintit și despre practicile Republicii Moldova în domeniu. Astfel, mai mulți ani la rând Centrul pentru Jurnalism Independent desfășoară multiple activități de educație media. La inițiativa CJI au fost elaborate manuale pentru elevii de la treptele primară și gimnazială, iar în prezent se lucrează la manualul pentru clasele liceale. În anul trecut de studii această disciplină opțională era predată în 40 de școli.
Totuși, în opinia participanților, un rol deosebit în combaterea știrilor false și a dezinformării, în special în campaniile electorale, îl au jurnaliștii înșiși. „Dacă jurnaliștii ar respecta standardele deontologice, nu am mai avea „fake news” a fost concluzia unanimă a participanților la conferință.
