Eşti aici

În jurnalismul de partid rămâne puțin loc pentru jurnalismul responsabil

13 Februarie 2019
1321 de afişări
Acest studiu de caz analizează modul în care Accent TV informează audiența, implici, alegătorii, prin intermediul rubricii speciale „Electorala 2019”, difuzată în cadrul principalei ediții informative „Acces-Info” de pe 8 februarie 2019.  
 
Prin Declarația politicii sale editoriale în alegerile din 24 februarie 2019, aprobată de Consiliul Audiovizualului (CA), Accent TV se obligă public să respecte cadrul normativ de reflectare a evenimentelor electorale, inclusiv Codul audiovizualului „până la 1.01.19”, și Codul serviciilor media audiovizuale „din 1.01.19”.
 
Prezentare:
 
În ediția informativă, la minutul 8.50, este inclus un subiect cu titlul: „Zaharova: Rusia nu va influența alegerile din Moldova”. Este prezentat răspunsul Ministerului de Externe al Federației Ruse „la acuzațiile democratului Andrian Candu despre presupusa ingerință a Rusiei în procesul electoral din Moldova”. 
Moderator: „În această privință reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a catalogat cuvintele lui Candu drept o insinuare și a subliniat că unii politicieni moldoveni care au fost la putere ani de zile acționează conform unor scheme occidentale”. Imagine: M. Zaharova (9.17 - 10.27)
Reporter: „Anterior, fiind în America, vicepreședintele PDM, spicherul Andrian Candu, a subliniat că Rusia se implică în afacerile interne ale Republicii Moldova, adăugând că acest lucru este deosebit de periculos în contextul viitoarelor alegeri”. (10.28 - 10.42)
 
Constatări:

După imaginea Mariei Zaharova, pe ecran apare imaginea președintelui Parlamentului Andrian Candu. Apoi, pe ecran partajat, apar imaginile spicherului Republicii Moldova și a președintelui Rusiei. Ulterior, de asemenea, pe ecran partajat apar imagini cu Andrian Candu și cu președinții Rusiei și SUA. Imaginile respective nu sunt însoțite de mențiunea „Arhivă”.
 
Să amintim că vizita președintelui Parlamentului în SUA s-a desfășurat în perioada 4 – 8 decembrie 2018. Perioada electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019 a început la 10 decembrie 2018. Regulamentul CEC stipulează: „Utilizarea materialelor de arhivă va fi însoțită, în mod clar, de mențiunea „Arhivă” (…) În sensul prezentului regulament este considerat material de arhivă orice material pe suport video (…) realizat până la începerea perioadei electorale (…)”. Prin urmare, utilizarea imaginilor președintelui Parlamentului Republicii Moldova și ale șefilor de stat din Federația Rusă și SUA fără mențiunea „Arhivă” atestă o derogare de la norma impusă de Regulamentul CEC. Televiziunea nu indică nici sursa respectivelor imagini. În plus, subiectul, deși este unul cu tematică electorală, nu aparte la rubrica specială.
 
În prezent, legislația interzice, în mod expres, apariția în materiale de agitație electorală, inclusiv în spoturile de publicitate electorală a imaginilor „unor persoane oficiale străine (art. 52 din Codul electoral, „Agitația electorală”). Legislația nu interzice însă, în mod expres, apariția unor asemenea imagini în mass-media care, reiterăm, reflectă alegerile, și nu face (sau nu trebuie să facă) agitație electorală.
 
Rubrica „Electorala 2019” inserează șase subiecte. Pentru comparație, la aceeași rubrică din cadrul buletinului de știri de la Moldova 1 au fost plasate nouă subiecte. Pentru un furnizor privat de servicii media, fără acoperire națională, șase subiecte electorale ar fi un număr acceptabil, mai ales dacă ar asigura o diversitate a acestora, cu relevanță suficientă pentru telespectatori. În plus, subiectelor electorale li se alocă aproximativ jumătate din durata ediției informative.
 
Pentru a determina utilitatea și relevanța rubricii speciale din ediția „Acces-Info” din 8 februarie vom prezenta și vom analiza subiectele inserate:
 
Subiectul 1: „Standarde duble”
 
Moderator I: „În timp ce președintele Parlamentului și premierul se plimbă în lung și-n lat prin țară și fac campanie electorală PD-ului, CEC a sancționat Partidul Socialiștilor precum că președintele țării, Igor Dodon, ar fi fost implicat în campania electorală”.
Moderator II: „Reprezentantul PSRM la CEC, Maxim Lebedinschi, a fost în dezacord categoric cu această decizie, numind-o neîntemeiată. În plus, socialiștii intenționează să protesteze decizia CEC în instanță”.
Reporter: „Liberalii au trimis o plângere la CEC, în care au declarat că președintele țării a fost implicat în campania electorală a socialiștilor, drept temei fiind aduse niște capturi de pe rețelele de socializare și declarații verbale prezentate drept dovezi. Cât de credibile și dacă pot fi considerate dovezi și care articol din Codul electoral a fost încălcat, și, în general, de ce CEC-ul și nu instanța de judecată examinează petiția liberalilor, nu este clar. Iurie Ciocan, care a examinat cazul, a declarat, că s-a limitat la Codul electoral. De menționat că, din întâmplare, cazul socialiștilor a fost examinat de un membru CEC care este, de asemenea, funcționar în Guvernul Filip”.
Iurie Ciocan prezintă concluziile la care a ajuns, pornind de la prevederile legislației electorale. Totodată, nu exclude faptul că un jurist sau reprezentanți ai organelor de drept ar putea să aibă altă poziție.
Reporter: „PSRM a fost acuzat că folosește resurse administrative, presupunând că președintele țării a influențat alegătorul în cadrul activităților sale, care sunt constituționale. Iar despre acei care, într-adevăr, folosesc resurse administrative și care merg prin țară într-un autobuz de lux, făcându-și campanie electorală, nu s-a spus niciun cuvânt. Vorbim despre președintele Parlamentului care face agitație electorală liber și în mod deschis pentru PDM și nu-i sunt aplicate sancțiuni. Din nou, standarde duble, s-a revoltat secretarul executiv al PSRM Vlad Bătrâncea”.
Vlad Bătrâncea vorbește despre felul în care PD face campanie electorală pe bani publici și despre încercările de a cumpăra alegători - „corupere în plină zi de către Partidul Șor”, dar și de către alte partide, abateri la care CEC nu reacționează.
Reporter: „Decizia CEC socialiștii o califică drept standarde duble, o decizie strict politică care urmează să submineze legitimitatea alegerilor”.
Vlad Bătrâncea precizează că PSRM luptă pentru libertate și democrație și că fără PSRM alegerile nu vor fi recunoscute nici în țară, nici în afara țării.
Reporter: „Socialiștii intenționează să facă apel la toți observatorii internaționali, inclusiv la adunările interparlamentare ale CoE, CSI și OSCE, pentru verificarea acestei decizii abuzive și dubioase. Maxim Lebedinschi a subliniat că PSRM este în total dezacord cu decizia CEC-ului”.
Maxim Lebedinschi vorbește despre faptul că CEC și-a depășit atribuțiile legale și a adoptat o decizie abuzivă și ilegală care va fi contestată.
 
Constatări:

  • Moderatorii și reporterul își atribuie rolul străin și absolut neîndreptățit de arbitru în disputa dintre PSRM și CEC.
  • Unei intervenții directe de 30 de secunde ale membrului CEC îi sunt contrapuse trei intervenții directe de 130 de secunde a doi reprezentanți ai PSRM.
  • Titlul subiectului „Standarde duble” se regăsește în opinia unui reprezentant al PSRM. Titlul nu este plasat între ghilimele și nici atribuit cuiva, ceea ce sugerează că sensul acestuia este și opinia televiziunii, fapt ce denotă părtinire clară.
  • Subiectul are un profund caracter conflictual și, prin urmare, ar fi trebuit să înglobeze și poziția celor vizați:                                                                                                                                                                                                                                                                                                     - președintele Parlamentului și premierul să răspundă la acuzațiile că fac campanie electorală pentru PDM pe bani publici;                                                                                                                                                                                                                                                                              - reprezentanții Partidului politic Șor să răspundă la acuzațiile privind coruperea alegătorilor în plină zi;                                                                                                                                                                                                                                                                                                             - membrul CEC, care este și funcționar în Guvernul Filip;                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             - președinta CEC să răspundă de ce președintelui Parlamentului nu i se aplică sancțiuni pentru că „face agitație electorală liber și în mod deschis pentru PDM” sau „de ce CEC-ul și nu instanța de judecată examinează petiția liberalilor”;                                                                                                             - instanța de judecată să răspundă „de ce CEC-ul și nu instanța de judecată examinează petiția liberalilor” etc. Or, Codul serviciilor media audiovizuale, pe care s-a obligat televiziunea să-l respecte, stipulează: „În cadrul programelor audiovizuale de știri, pentru care exactitatea și corectitudinea sunt esențiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă și imparțială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii”. 
  • Limbajul utilizat de televiziune (moderatori, reporter) este unul inacceptabil și din punctul de vedere al corectitudinii. Exemple: „CEC a sancționat PS precum că președintele țării Igor Dodon ar fi fost implicat în campania electorală”; „socialiștii intenționează să protesteze decizia CEC în instanță”; „Liberalii au trimis o plângere la CEC, în care au declarat…”; „Cât de credibile și dacă pot fi considerate dovezi și care articol din Codul electoral a fost încălcat, și, în general, de ce CEC-ul și nu instanța de judecată examinează petiția liberalilor, nu este clar”; „PSRM a fost acuzat că folosește resurse administrative, presupunând că președintele țării a influențat alegătorul în cadrul activităților sale, care sunt constituționale”; „Decizia CEC socialiștii o califică drept standarde duble și fiind o decizie strict politică care urmează să submineze legitimitatea alegerilor”; „Socialiștii intenționează să facă apel la toți observatorii internaționali, inclusiv la adunările interparlamentare ale CoE, CSI și OSCE, pentru verificarea acestei decizii abuzive și dubioase”. Să amintim că art.19, alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale stipulează: „Furnizorii de servicii media asigură respectarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice și sintactice ale limbii române și ale celorlalte limbi de difuzare în cadrul programelor audiovizuale”.
  • Moderatorii și reporterul vorbesc cu sintagme preluate din intervențiile protagoniștilor-reprezentanți ai PSRM. 
Subiectul 2: „Mocanu: 16 persoane din blocul ACUM vor trece la Plahotniuc”

Este preluată o secvență dintr-o emisiune realizată de portalul Unimedia.info. În secvența de 30 de secunde preluată din emisiunea de 30 de minute, liderul Partidului Mișcarea Populară „Antimafie” afirmă că persoane din Blocul electoral ACUM vor trece la PDM după alegeri. Subiectul include și opinia unui reprezentant al Blocului electoral ACUM, expusă la telefon, cu aceeași durată în care acesta infirmă afirmația.
 
Constatări:

  • Accent TV a preluat imagini de la Unimedia.info, fără a menționa explicit acest lucru;
  • Televiziunea preia imagini care convin PSRM în lupta electorală contra oponenților electorali – PDM și Blocul electoral ACUM. 
Subiectul 3: „PSRM: Noi suntem copii unei singure Patrie!”

Subiectul, cu durata de 3.15 minute, prezintă lansarea în campanie a candidatului PSRM pe circumscripția nr. 51, Gaik Vartanean.
 
Constatări:

  • Durata subiectului diferă de durata altor subiecte din cadrul rubricii speciale și, deci, este încălcat principiul egalității în reflectarea evenimentelor electorale.
  • Limbajul moderatorilor și al reporterului sunt departe de normele limbii române.
  • În titlu sunt comise erori de conținut și de limbă: a) deși afirmația din titlu sugerează că ar aparține PSRM, din conținut nu reiese acest lucru. În plus, nici protagonistul nu exprimă, în luările de cuvânt prezentate în subiect, afirmația afișată în titlu; b) în titlul constituit din șase cuvinte sunt comise două erori de limbă – „copii” în loc de „copiii” și „Patrie”, în loc de „Patrii”.
  • Titlul reprezintă o sintagmă preluată din spusele moderatorilor. Deși acest lucru nu-i condamnabil. Condamnabil e că titlul și conținutul subiectului nu armonizează. Or, Codul serviciilor media audiovizuale stipulează: „Titlurile și textele afișate pe ecran să reflecte cât mai fidel esența faptelor și datelor prezentate”. (art. 13, alin.(5), c) 
Subiectul 4: „O secție de votare în loc de trei”
 
Subiectul, cu durata de 1.15 minute, informează că în Canada nu vor putea fi deschise trei secții de votare, așa cum a solicitat Guvernul Republicii Moldova, ci una, așa cum prevede legislația Canadei.
 
Subiectul 5: „Construcția ilegală de pe bulevardul Moscovei: între minciună și adevăr”

Moderator I: „Alexandr Odințov, candidatul uninominal la funcția de deputat din partea PSRM, vine cu contraargumente la învinuirile aduse de către candidatul din partea blocului electoral ACUM, Inga Grigoriu, care se află pe aceeași circumscripție cu nr. 25”.
Moderator II: „La postul de televiziune TV8, în cadrul dezbaterilor electorale, Grigoriu l-a învinuit pe Alexandr Odințov precum că acesta nu a ajutat locatarii de pe bulevardul Moscova 17/1, din Capitală, implicați în scandalul cu construcția ilegală. Locatarii susțin contrariul și spun că datorită dlui Odințov, construcția a fost stopată”.
Imagine cu Inga Grigoriu (preluare de pe TV8) „Un caz concret, unde dvs. ați participat, dle Odințov: este vorba de bulevardul Moscovei colț cu Matei Basarab. Deci, acolo este vorba de o construcție care, practic, încalcă toate normele în vigoare. Este vorba de 500 de familii care s-au adresat personal și la Dvs. Într-un final răspunsul a fost că nu le puteți face nimic, deci, veți proteja interesul antreprenorului. Aici e vorba de 500 de familii și acea casă este deja în fisuri. Care este poziția dvs. cu privire la această adresă?”
Reporter: „După aceste afirmații pe care Inga Grigoriu l-a învinuit pe Alexandr Odințov, locuitorii de pe bulevardul Moscovei s-au revoltat. Echipa de filmare a postului de televiziune Accent TV a mers la fața locului, pentru a discuta cu locatarii”.
Imagine: trei locatari apără candidatul și PSRM și se revoltă că Inga Grigoriu l-a învinuit pe Alexandr Odințov pe nedrept. Apoi, tot acolo, noaptea, în preajma blocului, apare la cameră și candidatul PSRM, care denunță învinuirile, enumeră ce a făcut el și partidul și în ce instanțe a apelat ca să fie stopată construcția.
Reporter: „Scandalul de pe bulevardul Moscova 17/1, din Capitală a ieșit în atenția presei atunci când zeci de locuitori au ieșit în stradă în legătură cu construcția unui centru comercial chiar în ograda, în care aceștia își au casele. În timp ce oamenii spuneau că lucrările sunt efectuate ilegal, reprezentanții companiei de construcții dădeau asigurări, că au toate actele în regulă”.
 
Constatări:

  • Subiectul este unul conflictual și durează 2.50 minute dintre care unei părți i se acordă 30 de secunde, iar celeilalte de trei ori mai mult. Deci, nu putem vorbi de o reflectare echilibrată a părților în conflict.
  • Accent TV preia de pe TV8 doar întrebarea candidatei Blocului electoral ACUM, nu și răspunsul candidatului PSRM, cum ar fi fost corect. „Echipa de filmare a postului de televiziune Accent TV a mers la fața locului, pentru a discuta cu locatarii”. La „fața locului”, din întâmplare, este prezent și candidatul PSRM, nu și candidata Blocului ACUM. Deci, echipa de filmare a mers să facă dreptate unei părți a conflictului, și nu pentru a afla adevărul, așa cum sugerează titlul subiectului.
  • În dezbaterile electorale de la televiziuni au fost atestate multiple cazuri în care concurenții electorali fie își adresează întrebări incomode, fie se învinuiesc reciproc. Faptul, însă, în niciun fel nu obligă vreo televiziune să lase treburile curente și să meargă noaptea ca să găsească, dincolo de platourile de dezbateri, răspunsuri dorite de concurenții electorali. Un furnizor de servicii media nu trebuie să fie avocatul vreunui concurent electoral, pentru că are obligațiunea juridică și deontologică de a reflecta alegerile corect, imparțial, echidistant, echilibrat, astfel ca telespectatorul să-și poată singur forma opinii  despre concurenții electorali, fără să i le impună mass-media.
  • În debutul subiectului, moderatorul ne anunță că un candidat la funcția de deputat vine cu contraargumente la învinuirile aduse de către alt candidat. Contraargumentele vin abia la finalul subiectului. În plus, „învinuirile” au fost făcute într-un platou televizat de dezbateri electorale și „contraargumentele” ar fi fost corect să fie aduse acolo. În caz contrar, televiziunea își developează părtinirea pentru un candidat și, prin modul în care acționează, demonstrează că, de fapt, face muncă de partid, și nu muncă de reflectare corespunzătoare a alegerilor.
  • Nu judecăm calitatea întrebărilor sau a răspunsurilor concurenților electorali participanți la dezbateri televizate pentru că nu este scopul acestui studiu de caz. Totuși, dacă televiziunea își dorește acest lucru, ar putea analiza respectivele întrebări și răspunsuri ca să arate dacă acestea au sau nu tangențe cu activitatea viitorilor eventuali legiuitori. A lua partea unuia sau altui candidat nu intră în atribuțiile și obligațiunile vreunei televiziuni.
  • În titlu, televiziunea afirmă că construcția de pe bulevardul Moscova este ilegală. În subiect nu este demonstrat însă acest fapt, pentru că în final aflăm: „În timp ce oamenii spuneau că lucrările sunt efectuate ilegal, reprezentanții companiei de construcții dădeau asigurări, că au toate actele în regulă”. Prin urmare, subiectul a avut alt scop: să-i ofere posibilitate unui candidat, după o confruntare directă cu un alt concurent electoral, să răspundă suplimentar acestuia de la urmă „prin corespondență”, fără stânjeneli suplimentare.
  • Subiectul abundă în erori de limbă. Exemple: „construcția ilegală: între minciună și adevăr” (cel puțin, ar trebui plasat între ghilimele cuvântul „ilegală”); „candidatul uninominal la funcția de deputat” („uninominal” înseamnă, de fapt, „care indică sau conține un singur nume”); „candidatul (…) care se află pe aceeași circumscripție cu nr. 25”; „locatarii de pe bulevardul Moscova”; „După aceste afirmații pe care Inga Grigoriu l-a învinuit pe Alexandr Odințov”; „Scandalul (…) a ieșit în atenția presei atunci când zeci de locuitori au ieșit în stradă în legătură cu construcția unui centru comercial chiar în ograda, în care aceștia își au casele”. 
Subiectul 6: „Vrem cât mai multe spații verzi”

Moderator I: „Candidatul PSRM la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr. 26, Dinari Cojocaru, a susținut astăzi o conferință de presă”.
Moderator II: „Acesta a enumerat prioritățile programului pe circumscripția pe care o reprezintă. Una dintre acestea este lipsa spațiilor verzi din Capitală”.
 
Constatări:

  • Există o disonanță crasă între titlu și afirmațiile candidatului, pe de o parte, și prezentarea unuia dintre cei doi moderatori, pe de altă parte. Or, potrivit moderatorului, una dintre prioritățile candidatului ar fi „lipsa spațiilor verzi din Capitală”.
  • Televiziunea nu a pus la îndoială programul electoral al candidatului, care, potrivit conținutului subiectului, pare mai degrabă unul potrivit pentru un viitor consilier municipal, decât pentru un viitor deputat în Parlament.
  • În subtitrarea subiectului atestăm sintagma: „a menționat candidatul Psrm”. Corect ar fi PSRM.   
 
Concluzii:
  • Accent TV nu include în rubrica specială toate subiectele cu caracter electoral.
  • Accent TV, deși include în rubrica specială un număr acceptabil de subiecte electorale, nu asigură și o diversitate de evenimente electorale reflectate, relevante pentru public, axându-se pe activitățile PSRM în calitate de concurent în alegeri.
  • În subiectele cu caracter electoral inserate în rubrica specială, Accent TV demonstrează părtinire fățișă în favoarea reprezentanților unui singur concurent electoral – PSRM.
  • În subiecte separate din cadrul rubricii speciale, Accent TV își atribuie rolul străin de arbitru sau de avocat în situații conflictuale, fapt ce denotă exercitarea unor funcții nefirești pentru o instituție mediatică.
  • În pofida angajamentelor asumate prin Declarația politicii editoriale în alegeri, Accent TV demonstrează, în cadrul acestei rubrici speciale,  ignorarea acestora.
  • În limbajul utilizat, Accent TV neglijează normele lingvistice în vigoare, fapt ce creează confuzii telespectatorilor la recepția mesajelor transmise. 
  • Prin modul în care Accent TV realizează anumite subiecte electorale și le difuzează în cadrul rubricii speciale denotă, mai degrabă, angajament partinic, decât angajament social. 
Recomandări:
  • Accent TV să îndeplinească în totalitate propriile angajamente asumate prin Declarația politicii editoriale în alegeri, angajamente conforme atât rigorilor juridice, cât și celor deontologice.
  • Accent TV să renunțe categoric la activități de arbitru sau de avocat în situații de conflict cu implicarea concurenților electorali și să reflecte alegerile într-o manieră ce ar dezvolta pluralismul mediatic intern, relevant pentru telespectatori.
  • Autoritatea de reglementare a domeniului să pună în aplicare mecanisme eficiente de reacție la derogări de genul celor invocate în cazul furnizorului de servicii media vizat, în scopul de a-l motiva să revină la exercitarea misiunii firești de instituție mediatică, menită să informeze publicul, conform legislației, despre toate aspectele procesului electoral.

Ion Bunduchi

Acest studiu de caz este produs în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul Guvernului Suediei.