Ro
En
Рy
Socialiștii vor un „consiliu audiovizual” obștesc
PSRM, în frunte cu Zinaida Greceanîi, formațiunea care ar putea ocupa cele mai multe locuri în Legislativ - 35, recunoaște, în programul electoral, mass-media drept a patra putere în stat. Formațiunea propune ca „toate cele patru ramuri ale puterii - legislativă, executivă, judecătorească şi mass-media - să fie completate şi echilibrate de o reţea simetrică de instituţii civile, care ar asigura controlul şi monitorizarea lor din partea societăţii”.
Președinta PSRM, Zinaida Greceanîi.
De asemenea, PSRM consideră necesar să fie creat un consiliul obștesc, care ar avea responsabilități similare cu cele pe care le are autoritatea de reglementare a domeniului audiovizualului. Mai exact, ei propun că acest consiliu obștesc să fie alcătuit din persoane cu autoritate, care ar supraveghea respectarea principiilor şi normelor de moralitate de către mass-media, în special de către posturile de televiziune.
Socialiștii mai vor să stabilească prin lege responsabilităţi providerilor de Internet pentru plasarea producției ce contravine principiilor moralității sociale: a pornografiei, promovarea stupefiantelor, a xenofobiei şi a extremismului.
În afara de aceasta, PSRM a promis că va propune și va asigura acces liber la informaţia parlamentară în format deschis, caracterul public al procedurilor de adoptare a legilor, diversificarea formelor de participare a cetăţenilor la elaborarea şi expertizarea proiectelor de lege. De asemenea, socialiștii pledează pentru adoptarea legilor cu privire la oferirea dreptului de acces la mijloacele de informare în masă partidelor aflate în minoritate parlamentară și opoziției.
De menționat, că în rândul candidaților PSRM care s-au ales cu mandat de deputat se numără proprietarul NTV Moldova, Corneliu Furculiță, administratorul posturilor de televiziune Exclusiv TV și NTV Moldova, Petru Burduja, precum și directoarea NTV Moldova, Adela Răileanu.
Vorbele Partidului Democrat, nu faptele
Partidul Democrat, cel care s-a clasat pe locul doi în competiția electorală cu 30 de mandate, nu a trecut niciun un rând despre mass-media în manifestul electoral, așa cum și-au numit democrații programul cu care au venit în fața alegătorilor.
Asta în condițiile în care liderul acestei formațiuni, Vladimir Plahotniuc, deține, oficial, două posturi de televiziune și două posturi de radio: Prime TV, Publika TV, Muz FM și Publika FM.
Liderul PD, Vlad Plahotniuc. Sursa foto: Facebook
Mai mult, consilierul politic al președintelui PDM, Oleg Cristal, este proprietarul posturilor de televiziune afiliate democraților Canal 2 şi Canal 3.
ACUM vrea să scoată mass-media din off-shor
Blocul electoral ACUM, cu 26 mandate în Parlament, și-a propus trei obiecte principale în domeniul mass-media: asigurarea demonopolizării reale a mass-media, asigurarea independenței totale a Companiei IPNA Teleradio Moldova și asigurarea funcționalității și independenței Consiliului Audiovizualului (CA).
Reprezentanții Blocului ACUM au menționat că spațiul mediatic din Republica Moldova devine „tot mai toxic, mai dăunător și mai monopolizat”. Politicienii consideră că degradarea spațiului mediatic se acutizează din cauza abuzurilor guvernării și favorurilor acordate unor instituții media afiliate sau unor apropiați ai puterii.
Liderul PPDA, Andrei Năstase, și președinta PAS, Maia Sandu (Blocul electoral ACUM). Sursa foto: Facebook
De asemenea, ACUM susține că Republica Moldova este țara cea mai expusă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă, și, respectiv, cea mai vulnerabilă. Formațiunea face trimitere în acest sens la rezultatele studiului realizat de Consiliul pentru Politică Externă „Ukrainian Prism” și Centrul de cercetări în Statele Eurasiatice în Tranziție (EAST Center).
Blocul și-a mai propus să consolideze independența mass-mediei și profesionalismul jurnaliștilor, în conformitate cu cerințele prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Totodată, reprezentanții formațiunii au promis revizuirea Codului serviciilor media audiovizuale, adoptat recent, în corespundere cu propunerile societății civile și în conformitate cu recomandările partenerilor de dezvoltare. O altă promisiune venită din partea lor este faptul că autoritățile și instituțiile publice ale statului vor oferi acces liber pentru jurnaliști la informația de interes public.
De asemenea, Blocul ACUM vrea să interzică firmelor rezidente în „jurisdicții dubioase” (firme off-shore) sau care nu-și dezvăluie proprietarii reali să administreze instituții media. În plus, politicienii susțin că vor liberaliza piața publicității pentru a asigura condiții de dezvoltare durabilă a presei independente.
Reprezentanții Blocului mai spun că intenționează să colaboreze cu guvernele țărilor vecine și cu instituțiile europene pentru a combate propaganda pro-Kremlin.
Șor și legea lustrației contra jurnaliștilor
Partidul politic Șor în frunte cu Ilan Șor, cel care a obținut șapte mandate, la fel ca Partidul Democrat, nu a acordat atenție mass-media în programul său electoral. De menționat este că posturile de televiziune Orhei TV și Televiziunea Centrală sunt administrate de unul dintre candidații Partidului Șor, Dumitru Chitoroagă, aflându-se în proprietatea Ritei Țvic, autorea biografiei tătului lui Ilan Șor, Miron Șor.
Liderul PP Șor, Ilan Șor. Sursa foto: Facebook
Cu câteva luni înainte de campania electorală, în ziua unui protest organizat de către Partidul politic Șor, liderul formațiunii a afirmat că, odată cu venirea sa la putere, va aplica în raport cu jurnaliștii incomozi (pe care îi identifică vag ca fiind „plătiți să scrie mizerii despre oameni”) o eventuală lege a lustrației. În programul politic al partidului nu a fost trecută însă această promisiune.
După ce mai multe organizații de media și jurnaliști și-au manifestat indignarea în raport cu declarațiile politicianului și au fost depuse plângeri la Procuratură, oamenii legii au declarat că faptele comise de către politician nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune.
