Ro
En
Рy
O tendință comună în cele trei țări este feminizarea domeniului mass-media. Fenomenul este corelat atât cu statisticile care spun că majoritatea studenților de la jurnalism sunt femei, cât și cu scăderea substanțială a numărului de bărbați din sector, cauzată de salariile mizere și pierderea prestigiului profesiei de jurnalist. Paradoxul este însă că, deși femeile formează majoritatea în domeniu, agenda o fac bărbații jurnaliști, care ocupă majoritatea pozițiilor executive în mass-media. Totuși, autorii studiului susțin că Moldova este o excepție la acest capitol, deoarece mai multe femei din țara noastră ocupă funcții de conducere în media.
2. Jurnalismul devine din ce în ce mai tânăr
Studiul mai arată că tinerii și angajații cu vârste între 30-44 de ani predomină în statele de personal ale instituțiilor media: de la 46,0% în Georgia, 49,2% în Rusia până la 55,4% în Moldova și că, în general, jurnalismul devine din ce în ce mai tânăr. Cu toate acestea, în Rusia, de exemplu, unui absolvent de facultate, fără experiență, îi este foarte dificil să obțină un loc de muncă în sector, în timp ce în Moldova este posibilă construirea unei cariere media rapide, în special pe platforme independente, datorită migrației și numărului limitat de angajați de pe piață. Ca urmare, în Moldova este posibil să întâlnești un redactor-șef la numai 22-25 de ani.
3. Dacă ești bărbat, studiile jurnalistice nu contează
Aproape 90% dintre femeile jurnaliste din Georgia și Moldova au studii de specialitate, în Rusia această cifră fiind de 63,5%. Respectiv, nu au asemenea studii jumătate dintre bărbații angajați în sectorul mass-media din Rusia, o treime dintre jurnaliști bărbați din Georgia și fiecare al cincilea bărbat jurnalist din Moldova. Drept urmare, experții presupun că femeilor din cele trei țări le este mult mai greu să intre pe piața media, în timp ce pentru bărbați ușile se deschid chiar și fără o pregătire relevantă în domeniu. „Valoarea educației jurnalistice este în declin”, constată studiul.
4. Avansarea femeilor în carieră... stopată de stereotipuri
Oportunitățile pentru a face carieră în jurnalism pentru bărbați și femei sunt aproximativ egale în Georgia și Rusia. În Moldova, însă, femeile au șanse mai mari de a-și construi o carieră decât bărbații - circa 37,2% dintre respondenții de sex feminin și doar 20,0% dintre respondenții de sex masculin au primit o promovare în ultimii 5 ani. Totuși, studiul relevă faptul că principalul impediment pentru ca o femeie din Moldova să urce pe scara ierarhică ar fi stereotipul, precum că femeile nu sunt create pentru carieră, ci pentru familie. Anume acest impediment face ca Moldova să fie surclasată la acest capitol de Rusia și Georgia. În Rusia, mult mai multe femei (46,5%), comparativ cu bărbații (35,4%) speră la o carieră, iar în Georgia, atât bărbații, cât și femeile sunt la fel de optimiste și aproximativ 44% dintre respondenți se așteaptă la o promovare.
5. Jurnalismul politic mai apreciat decât cel social
Studiul arată că în Rusia și Moldova jurnalismul politic este mai degrabă pentru bărbați, în timp ce jurnalismul social - pentru femei. În Georgia și Moldova, aproximativ un sfert dintre toți jurnaliștii lucrează în jurnalismul politic, în timp ce în Rusia numărul lor este ușor mai mic - aproximativ unul din cinci. Raportul de gen al jurnaliștilor care scriu pe teme politice din aceste țări diferă: în Georgia și Moldova există o paritate de gen, în timp ce în Rusia prevalează bărbații (63,0%). Cât privește jurnalismul social - în Georgia bărbații și femeile jurnaliste sunt reprezentați în proporție egală (50% la 50%). În Rusia fiecare a treia femeie jurnalistă este implicată în probleme sociale, iar în Moldova 75 la sută. Potrivit opiniei experților din Moldova și Rusia, jurnaliștii de ambele sexe nu doresc să se ocupe de probleme sociale, chiar dacă cetățenii se confruntă cu o mulțime de astfel de probleme. O cauza ar fi că jurnalismul social nu este bine remunerat.
6. Ostilitatea față de jurnaliști
Un fenomen relativ răspândit, constată studiul, este ostilitatea față de angajații mass-media. Problema este mai gravă în Moldova, unde aproape două treimi dintre respondenți au afirmat că se confruntă cu ură, amenințări și persecuții. În Rusia și Georgia cu anumite ostilități jurnaliștii s-au confruntat sporadic. Cu toate acestea, aproape unul din 10 respondenți care lucrează în mass-media în cele trei țări a fost supus unei presiuni morale într-o oarecare măsură.
7. Discriminarea pe criterii de gen
În Georgia, 24,1% dintre jurnaliștii bărbați și 35,9% dintre jurnaliștii femei recunosc discriminarea de gen, în Republica Moldova 23,3% dintre bărbați și 37,7% femei, iar în Rusia cifrele corespunzătoare sunt de 12,9% și 33,1%.
După cum reiese din aceste date, cel mai mare număr de femei care recunosc existența discriminării de gen (din toate cele trei țări) se află în Moldova (37,7%), ceea ce poate fi un semn al anumitor probleme legate de drepturile muncii și profesionale ale femeilor din media, susțin autorii studiului.
8. Insecuritatea socială afectează mai des femeile
În Moldova și Rusia, mai mulți bărbați decât femei (86,7% și respectiv 90,7%) lucrează în bază de contracte de muncă. Un număr semnificativ mai mic de femei ocupă poziții protejate social (75,5% în Moldova și 85,4% în Rusia). Diferența dintre bărbații și femeile care lucrează în condiții de securitate socială este evidentă (12,0% și, respectiv, 5,3%). În Georgia, unul din șapte jurnaliști lucrează fără garanții sociale. În Moldova, numărul acestor salariați este mai mic, dar diferența dintre bărbații și femeile care lucrează în condiții mai puțin avantajoase de angajare este mai mare - 11,0% bărbați și 17,0% femei dețin locuri de muncă neprotejate social. În Rusia decalajul este mai mic - 7,0% bărbați și 9,8% femei. Studiul comparativ arată că mai multe femei decât bărbați lucrează în condiții de insecuritate socială în toate cele trei țări.
9. Femeile jurnaliste, mai conservatoare decât bărbații
În cadrul studiului au fost analizate și cele mai răspândite stereotipuri de gen, privind perspectivele de carieră pentru bărbați și femei, cum ar fi: „Familia este mai importantă pentru o femeie decât locul de muncă", „Femeile se gândesc mai puțin la carieră” etc. Astfel, între cele trei țări, Georgia ar avea un nivel mai mic de acceptare a stereotipurilor respective. Moldova este pe locul al doilea din acest punct de vedere, iar Rusia ocupă ultima poziție, cu cea mai mare reprezentare a ideilor conservatoare. De exemplu, afirmația „Familia este mai importantă pentru o femeie decât locul de muncă" a fost susținută în Georgia de 28,3% dintre femei și 13,0% dintre bărbați; în Moldova de 50,0% dintre femei și 50% dintre bărbați, iar în Rusia – de 58,2% femei și 64,9% bărbați. Studiul a arătat că femeile au opinii mai conservatoare decât bărbații.
10. Un număr impunător de bărbați jurnaliști din Rusia nu recunosc fenomenul hărțuirii sexuale
Potrivit rezultatelor studiului, hărțuirea sexuală este cea mai răspândită în Rusia, cu 28,9% dintre femei și 9,3% dintre bărbații chestionați spunând că au fost victime. Acest indicator este de 1,5-2 ori mai mare decât datele din alte țări studiate: 17,0% dintre femei și 3,3% bărbați în Moldova și 12,5% și respectiv 3,4% în Georgia au raportat că au fost victime ale hărțuirii sexuale. În ansamblu, rezultatele sondajului indică faptul că profesia de jurnalist este mai periculoasă pentru femei, deoarece acestea riscă să fie supuse hărțuirii sexuale fie la locul de muncă, fie în timpul exercitării îndatoririlor profesionale. Cu toate acestea, unul din cinci jurnaliști ruși (21,6%) nu văd în hărțuirea sexuală o încălcare a drepturilor omului și a demnității personale, susținând că aceasta ar fi un mod de a face zgomot în presă. Jurnaliștii bărbați din Rusia au răspuns în acest fel în sondaj de șapte ori mai des decât colegii lor din Georgia (3,5%), iar în Republica Moldova niciun jurnalist bărbat nu a ales acest răspuns.
Precizăm că Studiul a fost elaborat de Institutul de cercetări a problemelor social-economice a populației al Academiei de Științe din Federația Rusă la comanda FOJO Media Institute (Suedia), Universitatea Linnaeus, cu suportul organizațional al ANRI-Media (Rusia), Media Development Foundation (Georgia) și Asociației Presei Independente (API) din R. Moldova.
