Un membru al CA pledează pentru stabilirea unor prețuri rezonabile la publicitatea electorală și ca radiodifuzorii să nu mai fie obligați să organizeze dezbateri electorale

Autoarea a analizat modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale au reflectat alegerile parlamentare din februarie 2019, în condițiile noului sistem electoral.

Astfel, potrivit membrei CA, în ultimii ani lucrurile la capitolul concentrării proprietății media s-au schimbat foarte puțin, iar în 2018 s-a consolidat un al treilea grup media, controlat de Partidul Șor (pe lângă cele două existente, afiliate Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor).

Studiul se referă și la costurile prea mari pentru publicitate pe care le-au perceput anumite posturi de televiziune. De exemplu, Prime TV și Publika TV, ambele controlate de liderul PDM, au stabilit prețuri de 4,000€ și, respectiv, 2,000€ per minut de publicitate în perioada electorală. În context, autoarea a reamintit că, în conformitate cu Codul electoral, plata pentru timpul de emisie achitat de concurenții electoral nu trebuie să depășească plata încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială. Totodată, în opinia autoarei, această prevedere lasă loc de interpretări, întrucât legea obligă furnizorii de servicii media să facă publice doar prețurile pentru publicitatea electorală, nu și pentru cea comercială, care pot rămâne confidențiale.

Studiul național de audiență a mass-media, noiembrie 2018.
 
Cât privește reflectarea campaniei electorale în mass-media, autoarea constată faptul că mass-media a devenit pentru candidații electorali o platformă de unde s-au atacat reciproc, ținta criticilor fiind diferită de la un post tv la altul, în funcție de afilierea acestora.
 
Totodată, membra CA a scos în evidență o contradicție juridică: deși, pe de o parte, instituțiile media au dreptul să decidă dacă vor reflecta sau nu campania electorală, dacă vor difuza sau nu publicitate electorală, pe de altă parte, toate posturile de televiziune sunt obligate să organizeze și să difuzeze dezbateri electorale. Această contradicție juridică pune o povară suplimentară pe televiziuni, în special pe posturile mici, cu capacități limitate, sau pe cele de nișă (de divertisment, pentru copii, religioase etc., este de părere Olga Guțuțui.
 
O altă observație a autoarei ține de noile tactici de control asupra mass-media, utilizate de politicieni. Astfel, în perioada electorală anumite formațiuni politice au restricționat accesul presei incomode la evenimente de interes public. Printre aceștia se numără cazul reporterului TV 8, căruia nu i s-a permis să participe la o conferință organizată de Partidul Șor și altele.
 
În ceea ce privește monitorizarea de către CA a instituțiilor mediatice sub aspectul reflectării corecte a campaniei electorale studiul arată că posturile tv au comis mai multe încălcări în afara perioadei de monitorizare. În opinia Olgăi Guțuțui, decizia Consiliului de a elabora rapoarte de monitorizare pe o perioadă de zece zile nu este adecvată, pentru că în acest caz întârzie efectele măsurilor aplicate. „Până un astfel de raport de monitorizare este realizat și până sunt aplicate sancțiunile, peisajul informațional este deja afectat. Mai mult decât atât, măsurile punitive care sunt la dispoziția Consiliului Audiovizualului – avertizarea publică și amenda, pe alocuri modestă, – nu sunt eficiente în descurajarea comportamentului negativ, în special în cazul unor furnizori mari de servicii media audiovizuale, cu cele mai consistente resurse financiare”, susține membra CA.

Pentru a remedia starea lucrurilor în domeniul audiovizualului, Olga Guțuțui recomandă includerea în Codul electoral a unor prevederi privind prețul minim și maxim per minut de publicitate electorală, pentru ca toți concurenții să beneficieze de condiții egale și de oportunitatea de a plasa publicitate pe toate platformele media. De asemenea, autoarea propune înlăturarea contradicțiilor din legislație, care ar permite respectarea dreptului furnizorilor de servicii media de a nu organiza dezbateri electorale, mai ales în condițiile în care unele instituții media de nișă nu dispun de capacitatea și expertiza necesară. Nu în ultimul rând, Olga Guțuțui recomandă reducerea perioadei de raportare privind monitorizarea furnizorilor de servicii media de la zece la șapte zile, așa încât sancțiunile să fie aplicate cu o frecvență mai mare și în timp util.
 
Ciclul de sinteze de politici face parte din proiectul „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității (MEDIA-M)”.

Sursa Foto: Valentina Ursu, RFE/RL