Eşti aici

Scurgeri de informații în urmărirea penală într-un caz de viol. Procuratura investighează „cine a scos fila din dosar”

14 Mai 2019
1801 afişări
Procuratura Municipiului Chișinău investighează, într-o cauză penală, faptul divulgării datelor urmăririi penale, după apariția pe site-urile unor instituții mass-media a materialelor din dosarul penal pornit în cazul dublului viol și tentativei de omor a unei minore în centrul capitalei. Despre aceasta a comunicat procurorul pentru relații cu presa în cadrul Procuraturii Generale, Maria Vieru. Solicitați de Media Azi, reprezentanții PRO TV Chișinău, care au publicat un document din acest dosar, au refuzat să comenteze cazul. Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, sugerează că, deși ambele părți sunt responsabile, oamenii legii ar trebui să investigheze și „cine a scos fila din dosar”.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, pe 8 mai, printr-un comunicat de presă, că s-a autosesizat după apariția materialelor din dosar în presă și a dispus inițierea unei cauze penale. Procurorii urmează să identifice și să-i tragă la răspundere pe cei care se fac culpabili de divulgarea datelor urmăririi penale. Actul publicat conține date aferente anchetei aflate în desfășurare, iar divulgarea acestora s-a efectuat contrar interdicției persoanelor care efectuează urmărirea penală, se mai spune în comunicat.

La fel, procuratura condamnă modul în care unele publicații tratează subiecte sensibile și face apel către presă să manifeste atenție atunci când mediatizează astfel de cazuri, pentru că pot oferi informații greșite și dăunătoare victimei.

Aceste declarații nu au rămas neobservate de președinta Consiliului de Presă (CP), Viorica Zaharia, care a scris pe pagina personală de Facebook că se arată interesată de faptul cum se va  finaliza dosarul. „Procuratura nu precizează de ce media este vorba, dar dacă ne uităm că în comunicat 3 alineate din 6 sunt despre faptul că procuratura condamnă ce face presă, mă tem că se va investiga mai puțin cine anume a scos fila din dosar și a dat-o presei. Desigur ambele părți trebuie responsabilizate, aici nu țin partea nimănui”, a scris Viorica Zaharia.

Contactată de Media-azi.md să ne spună mai multe despre mersul anchetei, procurorul pentru relații cu presa din cadrul PG, Maria Vieru, ne-a comunicat: „Cauza penală a fost inițiată pe faptul divulgării datelor, nu a fost pornită în privința cuiva concret. (...) Când o să fie finalizată urmărirea penală și o să avem rezultatele – o să vă anunțăm neapărat despre acestea”.

Reamintim că, pe 7 mai, PG, a anunțat că au fost reținuți patru tineri, care împreună cu alți doi complici, în prezent dați în căutare, ar fi violat două fete, una dintre care este minoră. (Tânăra a decedat la Spitalul de Urgență marți, 14 mai) - n.r.). Cazul a avut loc în noaptea de 4 spre 5 mai curent, într-un apartament din centrul capitalei.

Jurnaliști PRO TV Chişinău au reflectat pe larg acest subiect. Într-un material ei au citat și o declarație a uneia dintre victime, pe care ar fi primit-o de la „anumite surse” și  „care dezvăluie detalii îngrozitoare”.


Una din file din dosar publicate de PRO TV Chișinău.

Newsmaker.md a scris că pe site-ul PRO TV au fost publicate, pe 8 mai, și copiile mărturiilor uneia dintre victime, însă, ulterior, documentele au fost scoase. Pe unele portaluri însă aceste mărturii încă mai pot fi citite (1, 2, 3).

Solicitată de Media-azi.md să ne dea detalii despre acest caz, editorul Sorina Obreja a refuzat să ofere orice informații. „Nu pot să vă răspund la niciun fel de întrebări la acest subiect. Ceea ce pot să vă spun e că noi ne facem meseria corect, atât”, a răspuns Obreja.

Contactat de Media-azi.md pentru a comenta cazul, consilierul juridic din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova Ion Guzun a precizat cine ar putea să fie subiect al urmăririi penale, anunțate de Procuratura Generală cu privire la divulgarea informațiilor din dosar. „Dacă a fost începută urmărirea penală pe art. 315, așa cum este arătat în comunicatul Procuraturii Generale, subiecții acesteia pot fi doar persoanele care au avut acces sau au fost implicate în acel dosar. Aici vorbim, în mod special, de procuror, dacă dumnealui a transmis aceasta informație; de avocat, care a semnat pentru nedivulgarea datelor, dacă el a divulgat aceste informații; de orice altă persoană care, la un moment dat, a dat anumite explicații, a făcut vreo expertiză sau, dacă e vorba, de un judecător de instrucție, care a perfectat anumite acte de urmărire penală, dând voie, poate, la interceptări și  acțiuni de urmărire penală. Respectiv, jurnaliștii nu pot fi subiecți ai acesteia pentru că ei nu au avut acces la materialele cauzei, nu au semnat declarații de nedivulgare a datelor și în mod fizic nu sunt părți în procesul penal care a fost deschis”, a explicat Ion Guzun.

Poate fi obligat jurnalistul să-și divulge sursele, în cazul în care procuratura a anunțat că a pornit dosar penal pe fapt și e clar că e vizată presa? În opinia juristului, „jurnaliștii nu pot fi obligați să divulge sursele pe care le-au avut. Cert este faptul că, dacă aceste informații au fost răspândite public, jurnalistul trebuie să respecte deontologia profesională și, cu siguranță, la divulgarea oricăror informații trebuie să se asigure că nu cauzează daune părților vătămate sau alte consecințe negative pentru alte persoane”.

Precizăm că subiectul apariției în presă a unor date din dosarele aflate în investigația organelor de anchetă nu este nou în Republica Moldova. Acum doi ani, mai multe instituții de presă au difuzat, cu titlul de exclusiv, imagini video de la reținerea lui Andrei Brăguță, tânărul decedat în condiții suspecte de arest, care de asemenea au provocat discuții privind deontologia jurnalistică. Unii experți media au numit asta „scurgeri de informații controlate”, care au avut menirea de a justifica comportamentul  instituțiilor de stat.

Consiliul de Presă a publicat anul trecut și un Îndrumar privind reflectarea în presă a cazurilor de viol, hărțuire sexuală și acțiuni violente cu caracter social, în care a făcut mai multe recomandări pentru jurnaliști. Între altele, CP atenționează reprezentanții presei că astfel de materiale ar trebui scrise într-un limbaj neutru, fără calificative, fără exagerări și detalii „picante”.