Ro
En
Рy
Ion Bunduchi, expert media
Ca și îndemn
Să privim în urmă, ca să mergem înainte! Îndemnul e pentru noi și pentru Consiliul de Supraveghere (CS), până mai ieri, Consiliul de Observatori (CO) al furnizorului public național de servicii media Teleradio-Moldova (TRM), până mai ieri, radiodifuzor public național.
Ca și precizare
Din lipsă de date despre activitatea CS nu putem răspunde univoc la întrebarea din titlu. Ne rămâne să privim în urmă, la CO, în 2018, poate, întrezărim unele tendințe.
Ca și sugestie (lărgită, pentru că depășește tema comentariului)
Parlamentul să vegheze activitatea Consiliului Audiovizualului (CA); CA să vegheze activitatea CS; CS să vegheze activitatea TRM; administrația TRM să vegheze activitatea angajaților și toți – să râvnească efectul tăvălugului de la Edineț.
Ca și explicație
Ce-i cu tăvălugul de la Edineț? Să facem lumină. La absolvirea facultății, statul mi-a dat un loc de muncă în capitală, dar m-am dus la ziarul raional din Edineț. În una din dăți am scris despre cum un kolhoz obținea cea mai mare roadă de mazăre la hectar: într-o perioadă anume mergea peste câmpuri cu niște tăvălugi. Tăvălugii „trezeau” mugurii de la tulpina mazării (care, altfel, „mureau”), aceștia înfloreau și în scurt timp „produceau” kilograme suplimentare la hectar. Aceasta e esența tăvălugului edinețean, valabil nu doar pentru culturi agricole.
Ca și constatare
CO, în anul 2018, zice site-ul, a adoptat 117 hotărâri în cadrul a 38 de ședințe. Câte trei pe lună, exceptând lunile mai și decembrie. Cât a existat CO, a desfășurat cam câte trei ședințe pe lună, pentru ca fiecare membru al lui, conform vechii legi, să ridice jumătate din salariul șefului/șefei Teleradio-Moldova. De se întruneau mai des, remunerația nu putea fi alta.
Ca și derogare de la constatare
Un comentariu la „Vocea Ucrainei”, ultima ediție, în care, în premieră, unul dintre jurați era al nostru Dan Bălan, câștigător din prima al concursului, ca și antrenor, zicea: nu știu câți bani a luat Bălan, dar el merită toți banii! Pe Trm.md, deocamdată, nimeni n-a scris așa despre vreun membru al CO.
Ca și chestiuni dezbătute și hotărâri adoptate
Nu ne putem referi la tot ce a făcut CO. Alegem puțin din mult.
Pe 5 decembrie 2018, CO include în ordinea de zi chestiunea „Cu privire la proiectul planului financiar pentru anul 2019” și adoptă hotărârea „Cu privire la proiectul planului financiar pentru anul 2019”, din 4 puncte. Reproducem trei:
1. Se aprobă Caietul de sarcini al TRM pentru anul 2019.
2. CO recomandă diversificarea grilei cu emisiuni pentru tineret și copii.
3. CO recomandă să fie elaborat în anul 2019 proiectul unui nou canal cultural-muzical, care să fie propus spre implementare din 2020.
Ca și observări pentru observatorii din CO
Ordinea de zi spune una, hotărârea – alta.
După aprobarea Caietului de sarcini nu mai pot fi făcute recomandări. Dacă grila nu este diversificată, proiectul Caietului de sarcini trebuie remis pentru îmbunătățiri. Planul financiar, judecând după procesul verbal al ședinței, nu a trezit mari dezbateri, iar CO merge înainte cu recomandările - un canal cultural-muzical „care să fie propus spre implementare din 2020”. Nu este clar, dacă recomandările sunt pentru radio sau pentru tv. Nu este indicată acoperirea financiară a recomandărilor. Amintim: Caietul de sarcini are două componente - politica editorială și planul financiar. Deci, trebuie să prevadă un număr exact de programe audiovizuale realizate cu un buget exact. Trebuie…
Ca și precizări relevante
Caietul de sarcini pentru anul 2019 conține, după tradiție și din inerție, și capitolul III. „Cheltuieli care nu au acoperire financiară”, estimate la peste 70 de milioane de lei. De ce!?
Pe 18 octombrie 2018 a fost votat în ultimă lectură Codul serviciilor media audiovizuale, în vigoare din 1 ianuarie 2019, care prevede (art. 41) că:
- Bugetul furnizorului public național de servicii media se constituie din subvenții de la bugetul de stat și din venituri proprii.
- Subvențiile de la bugetul de stat se stabilesc anual, prin legea bugetului de stat, și reprezintă volumul subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul precedent, indexat cu indicele prețurilor de consum din ultimul an bugetar executat deplin.
Ca și completare
Să nu judecăm valoarea hotărârilor CO în temeiul unui singur exemplu, să aducem și altele.
Pe 6 septembrie 2018, ședința publică a CO a avut pe ordinea de zi monitorizarea buletinelor de știri radio și a programului de știri TV „Mesagerul” pentru perioada 20-27 august 2018. Procesul verbal al ședinței ne spune că au participat 7 membri CO; că președintele CO constată prezența a 8 (?) membri; că tot ce s-a votat, a întrunit 7 voturi ”pro”.
Cu referire la monitorizare s-au pronunțat 7 membri CO care, între altele, au constatat:
- că un prezentator de știri radio este deja „obosit”, iar 30 de minute e mult pentru un buletin de știri;
- că „o ştire trebuie dată calitativ”; că trebuie „să ne exprimăm mai prudent”; că trebuie „o încălzire a vocii înainte de a intra în emisie”;
- că „nu este dinamicitate (?) nici la radio și nici la TV; că „orice televiziune are o imagine a sa”, că „noi, ca televiziune națională, suntem clasici, ar fi bine să schimbăm ceva, să fim atractivi și să avem un rating bun”;
- că „există multe lucruri la care trebuie să lucrăm”; că „avem foarte puține includeri în direct, standapuri în reportaje”; că „reportajele noastre sunt clasice, amorfe şi nu captivează ascultătorii”; că trebuie „mai multă dinamică şi culoare pentru reportajele noastre Radio şi TV”;
- că „buletinul de știri radio are o durată mare şi este monoton; că „prezentatorii şi studioul arată foarte bine”, că tembrul unei prezentatoare „este foarte plăcut” și că „este o plăcere s-o asculți”;
- că „știrile sunt cele mai ascultate şi vizualizate” și că „din acest motiv ele trebuie să fie interesante şi actuale”, că „reporterii trebuie să selecteze cele mai captivante evenimente din ziua respectivă, astfel 30 min sunt binevenite pentru știri şi nu ar trezi monotonie”;
- că „limbajul este bun, curat atât la radio cât şi la televiziune”; că trebuie „să atrageți atenția la pronunțare”; că la radio vocile sunt mai muzicale”; că „prezentatorul TV are o voce rigidă”; că în calitate de telespectator „aș dori ca prezentatorul să fie mai flexibil, cu o voce mai caldă, mai familiară”...
„1. Se ia act de monitorizarea buletinelor de știri radio şi a programului de știri TV „Mesagerul” pe perioada 20 - 27 august 2018.
2. CO recomandă să se respecte prevederile art. 7 și 51 din Codul Audiovizualului.
3. CO recomandă mai multe transmiteri în direct, mai multă dimanică şi culoare pentru reportajele Radio şi TV”.
Dacă e monitorizare, aceasta presupune o metodologie care, aplicată fiind, oferă date cantitative și calitative, în urma analizei cărora sunt trase concluzii și făcute recomandări. În țară avem mai multe metodologii bune, inclusiv una – la TRM. Doar că toate au fost ignorate. Și atunci, membrii CO operează nu cu date, ci cu impresii. Oricine, ascultând sau vizionând știri la bucătărie își face o impresie. De la membrii CO, însă, nu impresii se cer, ci analiză pertinentă bazată pe date empirice. Impresiile membrilor CO țin stricto modo de formă – voce, pronunție, dinamism, durată, includeri în direct, tembru etc. Sunt elemente importante. Dar există și altele: numărul de știri într-o ediție; numărul de știri proprii; numărul de știri preluate și de unde, și dacă-i îndreptățită preluarea; numărul de știri conflictuale per ediție; surse de informație independente una de alta în știrile conflictuale; numărul de protagoniști și echilibrul de gen în știri; diversitatea tematică în știri; geografia știrilor; știrile internaționale în ediții; ierarhizarea știrilor în ediții; limbajul și imparțialitatea știrilor etc, etc. E bine să reținem: cele mai captivante/ interesante evenimente nu echivalează cu cele mai utile pentru public; subiectele „clasice” nu sunt contraindicate, indiferent dacă plac ori nu unor membri-monitori ai CO. Când nu avem criteriile-cheie de evaluare a calității știrilor avem decizii incalificabile: CO recomandă (???) să fie respectată legea (mai rămâne și Parlamentul să procedeze așa); CO recomandă pentru reportajele radio/tv mai multă… culoare (???). A înțeles cineva ceva?!
Ca și completare la completare
Ordinea de zi a ședinței CO din 18 decembrie 2018:
1. Rectificarea planului financiar pentru anul 2018.
2. Discuții pe marginea noului Cod al Audiovizualului.
Pe chestiunea a doua CO n-a luat nicio hotărâre – indică site-ul. Pentru CO, în propriile documente oficiale, nu contează că noul Cod se numește altfel și că o lege nouă n-ar trebui să fie discutată doar „pe margine”. Se vede, așa își înțelege rolul de organ suprem al TRM.
Ca și statistică
Două tabele cu date, cărora CO le-a dat undă verde:
Tabel 1. Buget Teleradio-Moldova (conform Caietelor de sarcini, aprobate de CO)
| an | Buget (mii lei) |
Bani publici (mii lei) |
Câștiguri proprii (mii lei) | Deficit bugetar (mii lei) |
Cost oră emisie (lei) | |
| radio | televiziune | |||||
| 2016 | 104.001,5 | 83.354,6 | 20.646,9 | 84.516,3 | 1169,9 | 5958,5 |
| 2017 | 109.363,5 | 89.498,6 | 19.864,9 | 119.615,2 | 1431,3 | 3324,7 |
| 2018 | 133.975,1 | 113.583,0 | 20.392,1 | 105.708,3 | 1538,8 | 4279,8 |
| 2019 | 132.002,0 | 122.583,0 | 9.419,0 | 70.649,8 | 1639,0 | 5136,0 |
Tabel 2. Emisie TRM
| An | Număr ore de emisie | |||||
| Radio Actualități | Radio Muzical | Radio Tineret | Tv Moldova 1 | Tv Moldova 1 + (internațional) | Tv Moldova 2 | |
| 2016 | 8736 | 8784 | 8784 | 8784 | - | - |
| 2017 | 8712 | 8760 | 8760 | 8668 | - | 8668 |
| 2018 | 8711 | 8760 | 8760 | 8668 | - | 8440 |
| 2019 | 8712 | 8760 | 8760 | 8665 | - | 8665 |
Datele din tabele, s-ar părea, ne dau posibilitatea să controlăm (control public) utilizarea bugetului TRM, pornind de la costul unei ore de emisie, cel puțin, în ultimii trei ani. Ne dau, oare?!
Niciun document oficial făcut public nu ne spune cum sunt făcute calculele. Presupunem că prețul ar trebui să fie un rezultat al bugetului real (nu cel solicitat) împărțit la orele de emisie. Orice cheltuieli ale TRM, indiferent dacă e vorba de jurnaliști, pază, emițători, comunale, drepturi de autor sau dereticătoare, parcă ar fi necesare pentru asigurarea numărului indicat de ore de emisie. Posibil, calculele sunt făcute altfel, dar, dacă nu știm, vom calcula conform logicii noastre. Poate ceva ne-a scăpat, dar, se pare, numai în Caietul de sarcini pentru anul 2018 sunt prezentate bugete separate – pentru radio și pentru tv. Calculăm.
Anul 2017: împărțim bugetul de 109,4 milioane la 17.336 de ore (cât au difuzat 3 canale radio și 2 tv) și obținem costul în medie a unei ore de emisie de 6308 lei. Costul indicat în Caietul de sarcini, adoptat de CO, este de 4756 de lei. Care, totuși, e prețul real?
Anul 2018: cam 89 de milioane de lei pentru tv, împărțim la 17108 ore și obținem 5202 lei per oră de emisie. Costul indicat - 4.280.
Cam 45 de milioane de lei pentru radio, împărțim la 26231 de ore (trei canale radio) și obținem 1716 lei per oră de emisie. Costul indicat – 1539.
Anul 2019: 132 de milioane, buget total, împărțim la numărul total de ore de emisie, la radio și tv – 43562 (anunțate în Caietul de sarcini) și obținem o valoare de 3030 de lei per oră de emisie, în medie. Costul indicat – 6775 de lei.
Pentru că în anii 2017-2018 costul unei ore de emisie, conform Caietului de sarcini, este mai mic decât cel calculat de noi, iar pentru anul 2019 – mult mai mare, revine întrebarea: care-i prețul real?
Ca și întrebare
O oră la radio/tv poate să coste o mie de lei, dar și un milion de dolari. În cazul TRM, însă, costul e dictat de bugetul real. Dar, cunoscând bugetul real și numărul de ore de emisie, nu cunoaștem celelalte elemente ale ecuației. Le cunoaște, oare CO când adoptă Caietul de sarcini, ca să excludă calculele aproximative, contraindicate în cazul banilor publici?
Ca și gând de final
De câteva luni CO este CS. Va fi oare, CS altfel decât CO? Și, dacă altfel, mai bun ori mai puțin bun? Primele patru luni ale anului nu dau mari șanse pentru răspunsul dorit. Timpul ne va răspunde cu exactitate, inclusiv când să activăm tăvălugul edinețean.
