Ro
En
Рy
Moldova: În audiovizual domină media afiliată politic și informația nu ajunge ușor la alegător
Comisia Electorală Centrală (CEC) ar trebui să fie preocupată de crearea condițiilor de informare a cetățenilor, iar Consiliul Audiovizualului - să reacționeze prompt la încălcările radiodifuzorilor, a menționat președinta Consiliului de Presă din Moldova, Viorica Zaharia, făcând trimitere la alegerile parlamentare din februarie care au avut loc în țara noastră. „Aș vrea să văd în autoritatea de stat - în autoritatea electorală - o preocupare reală pentru modul cum se va informa alegătorul în următorul scrutin. Și atunci când se iau decizii, se croiesc circumscripții sau se planifică alte lucruri legate de alegeri să fie luat în calcul, întâi de toate, acest lucru – ca informația să ajungă la alegător ușor, nu cu obstacole”. Potrivit expertei, rezultatele alegerilor depind de gradul de informare a cetățenilor, de aici și preocuparea societății civile de această problemă. Astfel, în cadrul campaniei electorale după noul sistem mixt s-a constatat că în circa o treime din circumscripții nu au existat instituții media independente, care ar fi putut reflecta puncte de vedere alternative. Zaharia a adăugat că oamenii au avut acces la televiziune, care se bucură de cea mai mare popularitate în rândul populației, însă acolo „domină media afiliată politic”.
Un alt aspect la care CEC ar trebui să atragă atenția pe viitor este acela că în anumite raioane unele sate au nimerit „intenționat sau nu” în circumscripții vecine, unde televiziunile difuzau informații despre alți candidați electorali decât cei pe care urmau să-i aleagă în circumscripțiile lor. „A demonstrat deruta alegătorilor un experiment jurnalistic, când reporterii prezentau fotografii ale candidaților dintr-o anumită circumscripție și foarte puțini oameni îi recunoșteau”, a amintit Viorica Zaharia.
La fel, președinta Consiliului de Presă a semnalat și faptul că legislația Republicii Moldova nu interzice mass-mediei să facă agitație electorală.
La aspectul legislativ s-a referit și membră CA, Olga Guțuțui, în opinia căreia legislația audiovizuală ar trebui modificată, întrucât nu permite CA să reacționeze rapid la încălcările radiodifuzorilor. Legislația ar trebui să prevadă procedura de monitorizare de până la șapte zile și nu zece, ca în prezent. De asemenea, ea a pledat pentru stabilirea unui preț minim și maxim pentru publicitatea electorală, subliniind că în acest sens ar trebui să fie studiată practica internațională. „Avem prețuri foarte mari la anumite posturi de televiziune. O să dau un exemplu: 4.000 de euro la un minut”, a afirmat Guțuțui. Membra CA a precizat că CA va putea înainta propuneri de modificare a legislației după jumătate de an de la intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2019, a noului Cod al serviciilor media audiovizuale.
Georgia: Alegătorul trebuie să știe din ce surse financiare funcționează instituțiile media
Zurab Khrikadze, membru al Comisiei Electorale Centrale din Georgia, a relatat că în această țară majoritatea posturilor tv aparțin forțelor politice și o soluție ar fi transparența finanțării instituțiilor media - cetățenii vor cunoaște din ce surse financiare există acestea și, respectiv, vor putea trage concluzii privind credibilitatea lor. „Nu sunt pentru restricționarea fluxurilor financiare, întrucât cu cât mai mult le restricționezi, cu atât mai mulți bani murdari ai. Cred că trebuie să avem mai multă educație electorală și mai multe legi cu privire la transparența financiară. Cel puțin, pe parcursul anului electoral sau începând cu 3 - 4 - 5 luni înainte de începerea campaniei electorale, toate instituțiile mass-media și mai ales cele care au faima de „fabrici de troli” să fie obligate să-și facă publice sursele lor de venituri și de finanțare. După care va depinde de mine, ca cetățean, dacă voi crede într-un post tv sau radio finanțat de Fundația Soros sau în unul finanțat de Fundația Russkii Mir”, a subliniat Zurab Khrikadze.
Armenia: Luptăm cu dezinformarea foștilor guvernanți
În Armenia, după alegerile parlamentare din decembrie 2018, în organele puterii au venit oameni noi, de orientare democratică, a informat Aruseak Julhakyan, deputată în Parlamentul Armeniei. Dar noua putere s-a trezit în fața unui val imens de dezinformări mediatice din partea fostului regim de guvernare, care deține în prezent majoritatea mediei influente și dorește prin intermediului mass-mediei să revină la putere, a menționat Aruseak Julhakyan. „De aceea ne confruntăm cu multă dezinformare, fake-news și este dificil să soluționăm aceste probleme. Având un guvern reprezentat masiv de societatea civilă și mediul jurnalistic, și chiar premierul fiind un fost jurnalist, noi permanent am luptat pentru libertatea de exprimare și pentru noi este important să păstrăm aceste valori democratice în continuare, doar am luptat pentru ele. În același timp, cantitatea enormă de discurs de ură, care apare în mass-media din Armenia, parcă ar trebui să fie reglementată. Ne aflăm într-o dilemă, pentru că linia de demarcație între reglementarea mass-media, reglementarea discursului de ură și libertatea de exprimare este foarte subțire. Trebuie să găsim un echilibru între lupta cu dezinformarea și protejarea libertății de exprimare”, a menționat Aruseak Julhakyan. Deputata din Armenia și-a exprimat speranța că la soluționarea acestei probleme va contribui atât guvernul și parlamentul, cât și societatea civilă și mass-media, deoarece „democrația trebuie să fie una participativă (...) și toți trebuie să-și joace propriul rol în acest proces”, a menționat Aruseak Julhakyan.
„Media Policy Forum 2019” se află la cea de a doua ediție. În acest an forumul a avut genericul: „Mass-media, alegerile și democrația participativă: Cât sunt de libere?”. Reprezentanți ai societății civile, mass-media din mai multe țări s-au întrunit la Chișinău pentru a discuta despre tendințele din domeniul mass-media din regiune în perioada electorală, dar și pentru a identifica anumite soluții în acest sens.
