Ro
En
Рy
Tatiana Puiu, juristă, reprezentanta Freedom House în Moldova
Republica Moldova, fiind un stat cu o democraţie în tranziţie, pe parcursul ultimului deceniu îşi păstrează constant clasamentul internaţional de ţară „parţial liberă” la capitolul libertatea presei şi libertatea de exprimare, iar una din cauze este cadrul juridic inadecvat și ineficient pentru activitatea mass-media. Necorespunderea acestuia cu standardele internaţionale este menționată şi în ultimul Indice privind Starea Presei din Republica Moldova, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Avocatul Poporului, la fel, constată că în anul 2018 starea de lucruri în ceea ce privește respectarea dreptului la libera exprimare nu s-a îmbunătățit, iar cadrul legal depăşit rămâne a fi o provocare pentru sectorul mass-media ca şi în anii precedenţi. În ultimii ani, autoritățile (pe filiera guvernamentală şi parlamentară) au iniţiat câteva tentative de a îmbunătăţi situația, dar cu toate acestea reformele în domeniul presei trenează, aflându-se continuu „în chinurile facerii”.
Tentativa nr.1: Elaborarea PNADO şi monitorizarea respectării angajamentelor internaţionale
Încă în anul 2016, prin ordinul ministrului Justiției, a fost creat un grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, privind elaborarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului (PNADO) 2018-2022. În luna mai 2018, PNADO a fost adoptat de către Parlament, iar la baza acestui document au stat recomandările internaţionale în domeniul drepturilor omului pentru Republica Moldova, elaborate de către organele de monitorizare ale ONU, Consiliului Europei, OSCE şi altor organizaţii internaţionale. Prin acceptarea recomandărilor evaluării periodice universale referitoare la asigurarea independenței mass-mediei, Republica Moldova și-a asumat, între altele, să asigure libertatea de exprimare inclusiv pentru jurnaliști, precum și accesul la informație și transparența în procesul decizional. Complexitatea procesului de elaborare a documentului de politici a determinat divizarea grupului de lucru în subgrupuri tematice, printre care s-a regăsit şi subgrupul Transparența, accesul la informație și libertatea de exprimare.
În cadrul subgrupului tematic, responsabil de reformele în domeniul presei, au fost trasate mai multe acţiuni ce urmau a fi întreprinse pentru a asigura independenţa şi pluralismul mediatic, care nu s-au soldat și cu fapte concrete. Monitorizarea modului de implementare a acestor acţiuni i-a revenit Guvernului, care, în februarie 2019, a instituit Consiliul naţional pentru drepturile omului, din componența căruia făceau parte 30 de reprezentanți din diferite structuri de stat, precum și organizații necomerciale. Funcţia de preşedinte al Consiliului trebuia să fie exercitată de către prim-ministru, cea de vicepreședinte de către ministrul Justiției și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar cinci membri ai Consiliului, reprezentând organizații necomerciale, erau selectați în baza unui concurs public organizat de Consiliul Național pentru Participare.
Până în prezent însă lista nominală a membrilor nu a fost făcută publică. Activitatea curentă a Consiliului urma să fie asigurată de subdiviziunea responsabilă a Cancelariei de Stat, dar pagina web a Cancelariei de Stat nu conţine nicio informaţie la capitolul dat, ceea ce ne face să credem că această entitate importantă în domeniul drepturilor omului nu este funcţională şi s-ar putea să nu mai constituie o prioritate, chiar dacă hotărârea Guvernului nu a fost abrogată.
Tentativa nr. 2: Crearea grupului parlamentar pentru îmbunătăţirea legislaţiei media
Şi iarăşi, în scopul îmbunătaţirii legislaţiei mass-media, în iunie 2017, la inițiativa președintelui Parlamentului, cu suportul Proiectului Comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei a fost creat un grup de lucru din care făceau parte, în premieră, reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare, reprezentate proporțional, deputaţi din Comisia Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport si Mass-media, membri ai Consiliului Audiovizualului, reprezentanți ai instituțiilor media, instituțiilor internaționale şi experți din ONG-urile de profil. În cadrul grupului de lucru au fost stabilite mai multe priorități pentru îmbunătățirea legislației și situației din domeniul presei. Ne-am bucurat la acel moment că, în sfârşit, exista voinţă politică şi o preocupare comună pentru independenţa şi pluralismul mediatic. Şedinţe au fost multe, cu dezbateri, propuneri, recomandări, expertize.
Patru legi elaborate pe platforma grupului de lucru au fost adoptate în lectură finală: Codul serviciilor media audiovizuale al RM, Concepția națională de dezvoltare a mass-media din RM, Legea privind atragerea investițiilor străine în domeniul producției de film și alte opere audiovizuale și Concepția securității informaționale a RM. În primă lectură au fost adoptate Legea cu privire la publicitate și Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Deși a fost înregistrat în Parlament, proiectul de modificare și completare a șapte legi, între care Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare, nu a ajuns însă pe agenda de lucru a deputaților.
Grupul de lucru s-a concentrat în mod special pe două documente de importanță strategică pentru domeniul mediatic. Acestea sunt Concepția Națională de dezvoltare a mass-media în Republica Moldova (2018 - 2025) și noul Cod al Audiovizualului. Concepţia de dezvoltare a mass-media este un document în premieră pentru Republica Moldova și de o importanță majoră. Documentul punctează starea actuală a mass-media din perspectiva cadrului juridic de reglementare, a gestionării domeniului și a instituțiilor mediatice și profesionalismului și responsabilității mass-media. Totodată, Concepția stabilește punctele de referință pentru politici publice, menite să fortifice rolul sistemului mediatic în asigurarea dreptului constituțional la informație al cetățenilor și în consolidarea unei societăți democratice. Imediat după adoptarea acestei Concepţii urmau să fie demarate următoarele acţiuni:
- Constituirea unui Consiliu reprezentativ, format din factori decidenți și reprezentanți ai societății civile, care să coordoneze, să monitorizeze și să raporteze implementarea prevederilor Concepției;
- Elaborarea, adoptarea și demararea implementării planurilor de acțiuni pentru realizarea, în timp, a politicii naționale în domeniul mass-media.
Imediat ce s-a încheiat proiectul comun CoE şi UE, grupul parlamentar şi-a încetat activitatea. Precizăm că, potrivit regulamentului, acest grup de lucru urma să-și finalizeze mandatul odată cu atingerea scopului propus.
Se pare că, în cazul Republicii Moldova „amânarea viitorului” este posibilă!
Tentativa nr. 3. Inițiative recente
După schimbarea guvernării, în iunie 2019, Comisia parlamentară pentru mass-media, prezidată de noul său șef, deputatul Adrian Lebedinschi, s-a întrunit într-o ședință cu participarea deputaților, experților media, jurnaliștilor, reprezentanţilor Consiliului Audiovizualului şi Consiliului de Supraveghere al Teleradio-Moldova, precum și a societății civile de profil. Şi, din nou, s-a revenit la discuțiile pe marginea problemelor vechi: depolitizarea autorității de reglementare a audiovizualului, necesitatea de a reactiva grupul de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea legislației mass-media, accesul la informație, situația de pe piața de publicitate etc.
Pe o notă optimistă, președintele Comisiei parlamentare Adrian Lebedinschi a subliniat că deputații intenționează să conlucreze (iarăși!) cu comunitatea jurnalistică pentru a identifica problemele acumulate și a opera modificări la legislația media, care ar îmbunătăți starea presei... Întrebarea este: De ce să identificăm problemele demult identificate și să nu adoptăm în Parlament proiectele de legi elaborate de precedentul grup de lucru, din care făceau parte şi deputați actuali? De ce să nu fie elaborat, adoptat şi implementat Planul de acțiuni în domeniul mass-media, așa cum prevede Concepția de dezvoltare a acestui sector, un document de politici adoptat şi asumat de Parlament? De ce „tăiem tot şi începem de la capăt”, vorba unui expert media?
În același timp, tot în luna iunie, pe filiera guvernamentală, prim-ministrul Maia Sandu s-a întâlnit cu reprezentanții mass-media cu care a abordat problemele presei și soluțiile necesare pentru asigurarea funcționării unei prese libere și independente. La eveniment au participat reprezentanți ai presei din Chișinău, ai presei locale, jurnaliști de investigație, precum şi reprezentanți ai organizațiilor de media. Astfel, prim-ministrul a menționat cele mai importante probleme existente în sistem, care de altfel s-au perpetuat pe parcursul ultimilor ani. Printre acestea: ineficiența Consiliului Audiovizualului (CA), îngrădirea accesului la informația de interes public, monopolizarea pieței de publicitate, dar şi neglijarea interesului public de către televiziunea națională – aceasta fiind plătită din banii cetățenilor. Totodată, Maia Sandu s-a referit și la problemele financiare cu care se confruntă presa locală. În cadrul ședinței, premierul a informat că în perioada imediat următoare va fi elaborat un plan de acțiuni pe termen scurt, de 100 de zile, care va întruni o serie de măsuri pentru lichidarea problemelor din sistem şi asigurarea funcționării unei prese libere și independente.
Ambițioase planuri pentru 100 de zile! Dar, după expirarea termenului stabilit, câte din ele se vor realiza? Pentru că nu ne dorim să rămână și acestea la nivel declarativ.
În prezent, a fost elaborat şi propus spre consultare publică Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, iar controlul asupra executării acestuia a fost pus în sarcina Cancelariei de Stat, (structură care deja şi-a arătat (in)eficienta în cadrul PNADO). Acțiunile propuse pe domeniul mass-media țin parțial de amendamentele anterior propuse la legislație (neadoptate şi/sau neaprobate de Guvern/Parlament) și nu reflectă un cadru larg de abordare pentru a soluționa problemele din domeniul mass-media, atât din punct de vedere normativ, cât și operațional.
Documentul se află la etapa consultărilor publice şi în această listă s-ar putea să se regăsească şi alte priorități. Cert este că adoptarea majorității amendamentelor propuse îi va reveni Parlamentului, cu respectarea procedurii de legiferare şi a transparenței procesului decizional, chiar dacă și la nivel de Guvern pot fi realizate mai multe acțiuni care ar îmbunătăți situația presei pe partea operațională.
Faptul că după cele două discuții ample de la Guvern și Parlament nu au urmat acțiuni concrete trezește o anumită neîncredere că, de această dată, lucrurile vor ajunge la un final logic. Doar de atâtea ori s-au găsit tot felul de explicații și scuze, o mulțime de factori obiectivi și subiectivi și alte cauze, care au împiedicat sau tergiversat adoptarea unor amendamente și inițiative! Mai mult decât atât, experiențele precedente ne demonstrează că deseori unele inițiative bune, anterioare, sunt negate numai din cauza că au fost promovate de oponenții politici, chiar dacă noile inițiative adesea nu sunt decât un copy paste al celor vechi.
Suntem în așteptarea schimbărilor concrete, nu mimate, în domeniul legislației media. Câtă voință politică au actualii guvernanți pentru ca acestea să se producă, rămâne de văzut.
