Ro
En
Рy
Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, care figurează în această listă, a anunțat, pe 18 decembrie, pe pagina sa de Facebook că a primit citație de la PA în cadrul procesului penal, în calitate de martoră. „Nu că aș vrea să fiu victimă, dar mă gândesc cât de degrabă devin inculpată. Or, cum am fost martoră la interceptări despre care nu am avut idee?”, s-a întrebat retoric Alina Radu.
Și președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a scris pe Facebook că a fost citată la Procuratură în legătură cu interceptarea convorbirilor telefonice. „Și eu mă întreb: martoră la ce? Martoră la cum se cheltuie banii publici aiurea? Dincolo de asta, zic că nu e rău dacă cei din structurile de stat mai ascultă convorbirile mele, ar putea să afle lucruri interesante, poate își schimbă părerea, profesia, votează altfel la alegeri”, a comentat Cornelia Cozonac.
În citațiile de la Procuratura Anticorupție se menționează că persoanele sunt citate pentru a fi audiate în calitate de martore, în cadrul procesului penal nr.1 – 411pr/19, pornit la 6.12.2019, ca urmare a demersului parvenit de la președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Chiril Moțpan. Deputatul a solicitat verificarea legalității efectuării, în perioada anilor 2015 – 2019, a măsurilor speciale de investigație în privința unor persoane publice, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile la indicația șefului de atunci al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc.
Potrivit procurorului Grigore Niculiță, care gestionează acest proces penal, „sesizarea deputatului Moțpan a fost depusă la Procuratura Generală, iar procurorul general interimar Dumitru Robu a redirecționat-o la PA”.
Procurorul Niculița explică și de ce persoanele au fost citate în calitate de martore. Potrivit lui, scopul constă în stabilirea numerelor de telefon folosite de acestea în perioada 2015 - 2019.
„Acestea trebuie să fie audiate ca martore, pentru a ne confirma numerele de telefoane care le-au aparținut în perioada 2015 - 2019. Iar numărul de telefon este necesar pentru a interpela instituțiile abilitate cu interceptarea comunicărilor. Și doar în baza numărului de telefon putem constata dacă a fost sau nu a fost interceptată persoana, din considerentul că la interceptare nu se indică numele persoanei în mandatele judecătorești și deja PA nu deține baza de date la toate cauzele penale în care au fost efectuate măsurile speciale de investigație”, a precizat Niculiță.
Avocata Violeta Gașițoi a comentat pe Facebook ca jurnaliștii citație la Procuratură ar trebui să depună o cerere în care să solicite să fie recunoscuți în calitate de parte vătămată. „Fără cererea victimei, autoritățile nu vă pot da statut de victimă - parte vătămată adică. Statutul de parte vătămată o să vă permită să încasați și prejudicii, să depuneți o acțiune civilă. Eu aș depune o acțiune împotriva statului, adică a angajatorului care a angajat persoane ce au violat dreptul meu la viața privată, prin acțiunile lor”, a scris Violeta Gașitoi.
Grigore Niculiță spune că, la această etapă, este prematur ca persoanelor citate la Procuratură să le fie atribuit statutul de parte vătămată. „Partea vătămată poate fi recunoscută doar în momentul în care a fost pornită urmărirea penală. Adică, atunci există o cauză penală, care constată că persoanei i-a fost cauzat un prejudiciu. În acest moment, noi vorbim despre o presupunere. Nici chiar deputatul Moțpan nu a confirmat că informația pe care a primit-o ar fi exactă și nu-i viciată”, ne-a explicat Grigore Niculiță.
Potrivit procurorului, în total au fost citate 57 de persoane (toate persoanele indicate în anexa demersului lui Moțpan) în acest proces.
CJI s-a angajat să ofere reprezentare juridică gratuită mai multor jurnaliști citați în calitate martori în acest proces, printre care Cornelia Cozonac, Alina Radu, Valentina Ursu și Ion Preașca. CJI intenționează, cu ajutorul avocatului Vitalie Zama, să întreprindă toate acțiunile ce se impun pe acest dosar: schimbarea statutului din martor în victimă/parte vătămată, remiterea dosarului în instanță etc.
Menționăm că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat, la începutul lunii decembrie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) că majoritatea interceptărilor în perioada 2018 - 2019 au fost inițiate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Anterior, ex-președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Chiril Moțpan (deputat din Fracțiunea ACUM Platforma DA) a afirmat că în spatele acțiunilor de interceptare a protestatarilor, jurnaliștilor și activiștilor civici ar sta Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și MAI. Atât SIS, cât și Gheorghe Cavcaliuc au respins acuzațiile.
SIS respinge informațiile precum că ar fi interceptat persoanele din „lista lui Moțpan”
