Potrivit raportului, mass-media din Republica Moldova sunt diverse, dar „extrem de polarizate”, ca și țara în sine - marcată de „instabilitate politică cronică și influența excesivă a oligarhilor”. „Politica editorială a principalelor instituții media este strâns legată de interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor, problemă ce se accentuează în special în perioada campaniilor electorale”, se spune în cercetare.
Autorii documentului notează că imperiul mediatic al ex-liderului democraților, Vlad Plahotniuc, care și-a pierdut influența, a fost înlocuit de grupul media afiliat Partidului Socialiștilor. Astfel, potrivit RSF, concentrarea proprietății mass-media și lipsa independenței editoriale, dar și a jurnalismului de calitate, rămân drept principalele probleme pentru presa din Republica Moldova.
Organizația cataloghează drept îngrijorător și faptul că autoritatea de reglementare a audiovizualului nu este independentă pe fundalul luptelor mediatice într-un climat agravat de polarizarea politică.
Secretatul general al RSF, Christophe Deloire, consideră că deceniul care a început este unul decisiv pentru jurnalism la nivel global, iar crizele actuale vor afecta viitorul industriei. „Pandemia de coronavirus scoate la iveală factorii negativi care amenință dreptul la informații veridice. Cum vor arăta libertatea de informare, pluralismul și credibilitatea în 2030? Răspunsul la această întrebare se determină astăzi”, a afirmat Christophe Deloire, citat în comunicatul de lansare a raportului.
Norvegia, Finlanda și Danemarca ocupă în continuare primele poziții în topul anual al RSF, elaborat începând cu anul 2002, iar la coada clasamentului s-au poziționat Coreea de Nord și Turkmenistan.