Eşti aici

CSJ: Legea privind accesul la informație este inaplicabilă. Ce consecințe ar putea avea o decizie a magistraților

26 Iunie 2020
2423 de afişări
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a constatat, într-o decizie recentă, că Legea privind accesul la informație este „desuetă” și „inaplicabilă”. În opinia unor juriști, constatările magistraților sunt periculoase și ar putea impune și mai multe obstacole în obținerea informațiilor de interes public. 

Decizia Curții, emisă la 17 iunie, vizează un dosar de acces la mai multe informații oficiale ale Agenției Servicii Publice (ASP). Cazul a ajuns în instanță după ce o persoană și Asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului” au solicitat ASP, în mai 2019, mai multe date publice privind persoanele care ocupă funcții de conducere în instituție și salariile acestora, cheltuieli atribuite pentru deplasări de serviciu, mijloacele de transport deținute de ASP și date despre achiziționarea sau repararea lor. Agenția a refuzat să ofere informațiile, iar solicitanții au atacat refuzul. Prima instanță a admis cererea reclamanților doar parțial, decizia fiind contestată în apel. Curtea de Apel Chișinău a declarat însă acțiunea drept inadmisibilă, iar CSJ a menținut hotărârea.  

În actul emis, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit afirmă printre altele că Legea privind accesul la informație a devenit inaplicabilă odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, la 1 aprilie 2019. Prin urmare, în exercitarea și apărarea dreptului de acces la informațiile de interes public se vor aplica în exclusivitate prevederile Codului. 

Potrivit Cristinei Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, Codul administrativ, spre deosebire de legea vizată, nu conține norme materiale care să prevadă drepturi, garanții și obligații corelative exprese privind dreptul de acces la informație. 

Ea amintește că deciziile emise de Curtea Supremă de Justiție servesc drept repere la soluționarea litigiilor pentru celelalte instanțe, iar constatările despre inaplicabilitatea Legii privind accesul la informație ar putea genera o practică judiciară defectuoasă. 

„Bunăoară, nu vom putea adresa cereri de solicitare a informației în adresa furnizorilor de informații care nu se înscriu în categoria instituțiilor/autorităților publice. Totodată, solicitanții de informație vor primi răspuns la cererile formulate într-un termen mai lung, întrucât Codul administrativ prevede o perioadă de 30 de zile în loc de 15. Mai mult, în cazul încălcării dreptului de acces la informație, vom fi nevoiți să parcurgem obligatoriu procedura prealabilă. Asta înseamnă că, în eventualitatea unui refuz de furnizare a informației, solicitantul va fi obligat să-l conteste la aceeași autoritate care i-a oferit refuzul sau la autoritatea ierarhic superioară”, explică jurista. 

„Reprezentanții mass-media și până acum se confruntau cu o multitudine de obstacole și dificultăți în obținerea informațiilor de interes public, iar de aici încolo, în contextul celor intervenite, lucrurile par a se complica dramatic”, conchide Cristina Durnea. 

O analiză juridică pe marginea constatărilor CSJ, vedeți mai jos:

Sursa foto: bizlaw.md