Buletin Legislativ Nr.102

Proiectul de lege presupune excluderea sintagmei „securitate informațională” din conținutul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale. În opinia autorilor proiectului, aceste propuneri de modificare a legii vor contribui la excluderea practicilor discriminatorii, care se manifestă prin impunerea, în scop de asigurare a securității naționale, a anumitor interdicții de funcționare a posturilor de televiziune.
 

Trei jurnaliști, cetățeni ai Ungariei, s-au adresat CtEDO în vederea constatării încălcării dreptului la libertatea de exprimare, comunicând că acestora le-a fost suspendată acreditarea de a desfășura activitatea jurnalistică în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului. În motivarea cererii, reclamanții au invocat că suspendarea dată a fost determinată de încercările acestora de a intervieva, în afara încăperilor destinate pentru interacțiunea parlamentarilor cu presa, câțiva membri ai legislativului, inclusiv președintele Parlamentului și prim-ministrul, privind o serie de operațiuni financiare ilegale legate de Banca Națională. În urma examinării cauzei, Înalta Curte a recunoscut dreptul parlamentelor de a reglementa conduita în spațiile ce le aparțin. Totodată, aceasta a constatat că ingerința adusă dreptului reclamanților la libertatea de exprimare nu a fost proporțională cu obiectivele legitime urmărite prin suspendarea acreditării, întrucât nu a fost însoțită de garanții procedurale adecvate pentru contestarea deciziei Parlamentului de suspendare a acreditării. Prin urmare, a fost recunoscută existența unei încălcări a dreptului la libertatea de exprimare consacrat la art. 10 din Convenție.

Hotărârea CtEDO în cauza TOLMACIOV c. RUSIEI (Cererea nr. 42182/11)

Reclamantul A. Tolmaciov este un jurnalist care a publicat câteva articole privind doi judecători din orașul Rostov, împotriva acestuia fiind inițiate ulterior două acțiuni cu privire la defăimare. În opinia reclamantului, prin efectul hotărârilor emise în litigiile respective, dreptul acestuia la libertatea de exprimare a fost încălcat. În urma examinării cauzei, Înalta Curte a reiterat că în exercitarea activității profesionale, marja de supunere la critici a judecătorilor acceptă limite mai largi decât în cazul cetățenilor obișnuiți. De asemenea, Curtea a statuat că instanțele naționale au stabilit caracterul defăimător al informațiilor publicate în articole, fără a oferi argumente în susținerea acestor constatări. Mai mult, a fost relevată problematica obligării jurnalistului de a repara prejudiciul moral cauzat prin defăimare, Curtea subliniind în acest sens eșecul instanțelor naționale de a asigura proporționalitatea valorii compensațiilor, pe de o parte, și prejudiciul moral suferit de către persoanele vizate în articol, pe de altă parte. Prin urmare, a fost recunoscută existența unei încălcări a dreptului la libertatea de exprimare a reclamantului.
 

►  Pot să înaintez o acțiune cu privire la defăimare în cazul în care autorul informației este necunoscut? Detalii aici.

►  În ce condiții putem publica datele cu caracter personal ale unei persoane decedate? Detalii aici.

►  Poate protagonistul unei emisiuni TV să solicite ștergerea materialului deja difuzat? Detalii aici.

►  Poate fi o instituție media obligată să repare prejudiciul cauzat prin răspândirea unor informații preluate din alte surse? Detalii aici.

►  Care sunt regulile de publicare a dezmințirilor? Detalii aici.

►  Pot înainta o cerere de chemare în judecată împotriva unui deputat care a lansat declarații defăimătoare în afara orelor de muncă? Detalii aici.

►  Putem fi acționați în judecată pentru crearea și răspândirea unei caricaturi? Detalii aici.

►  (VIDEO) În ce cazuri presa nu poartă responsabilitate pentru difuzarea informației preluate. Detalii aici.

Rubrica “Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă și de a le oferi soluții juridice la problemele cu care se confruntă. Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Materialele publicate anterior le puteți găsi aici.