Filmele cu chișinăuienii din a doua jumătate a secolului trecut, deschiderea Teatrului de Operă și Balet sau producții ale anilor ‘30 – acestea și alte imagini care se regăsesc în arhiva Teleradio-Moldova (TRM) riscă să fie pierdute din cauza deteriorării suportului pe care sunt stocate. Compania are restanțe în transmiterea setului de înregistrări la Arhiva Națională, semnala Curtea de Conturi în luna iulie. De cealaltă parte, administrația TRM susține că digitalizarea arhivei este costisitoare, fiind necesară implicarea Parlamentului și Guvernului pentru a soluționa problema.
În ultimul audit al Curții de Conturi la Teleradio-Moldova se menționează că, în cadrul companiei, „nu au fost întreprinse acțiuni suficiente privind evidența, evaluarea și transmiterea corespunzătoare, în arhiva de stat, a fondului radio și TV”. Auditorii afirmă că au semnalat și anterior această restanță, inclusiv faptul că fondul nu a fost inclus în Registrul patrimoniului cultural național mobil. Până în prezent, constatările și recomandările Curții la subiect „nu au fost remediate și implementate”, se spune în raportul de audit.
Din arhiva audiovizuală TRM. Sursa foto: Moldova 1
Administrația TRM susține că a digitalizat parțial arhiva, pe niște servere achiziționate acum câteva ani de către companie și care sunt păstrate într-un centru de date.
În cadrul ședinței din, 27 iulie, a Curții de Conturi, la care s-a discutat auditul, directoarea generală a TRM, Olga Bordeianu, afirma că instituția este gata să transmită fondul deținut arhivei de stat, dar este necesară crearea unui registru special care să stabilească procedura de transmitere a acestuia. „Cu regret, nu ține doar de TRM, este un proces destul de amplu. Știu că, în 2019, au avut loc câteva ședințe și a fost elaborat acest registru. Cu regret, TRM nu se regăsește în el”, a explicat Olga Bordeianu.
ÎN CĂUTAREA FONDURILOR
Potrivit ei, procesul de digitalizare și catalogare a arhivei este costisitor. „La radio avem realizări foarte mari, practic 100% din arhiva Radio Moldova este deja digitalizată. A rămas, inclusiv cu suportul Parlamentului și Guvernului, să realizăm digitalizarea arhivei din cadrul Moldova 1 și Moldova 2. Acolo avem materiale care sunt păstrate până la momentul actual pe benzile magnetice și pe casete VHS care urmează a fi digitalizate deoarece termenele lor de garanție expiră și riscăm să pierdem totul, mai ales ceea ce este stocat pe benzile magnetice, care au început deja să se macine. Cu regret, nu avem suficiente mijloace financiare pentru a face schimbări mari”, a declarat Olga Bordeianu în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.
Cameramani din trecut. Sursa foto: Moldova 1
Potrivit analizei TRM de dezvoltare strategică a instituției, printre restanțele majore ale companiei se numără „obiectivele de modernizare a carelor mobile, trecerea în format digital a fondului video stocat pe bandă, înnoirea parcului de camere, automatizarea emisiei și crearea complexului data-centru”. Costurile achiziționării echipamentelor tehnice au fost estimate la circa 15 milioane de euro, sumă „dificil de asigurat din veniturile proprii”.
Adrian Lebedinschi, președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media, confirmă că rezolvarea problemei ține de bani. „Noi o să acordăm tot aportul posibil pentru ca să păstrăm arhiva și să o digitalizăm. Totul depinde de finanțe. (...) Dacă sunt anumite fonduri, să le identificăm și, dacă sunt necesari bani suplimentari, noi suntem deschiși să conlucrăm”, a declarat parlamentarul pentru Media Azi.
El susține că problema digitalizării fondurilor audiovizuale se atestă atât la Moldova-Film, la Arhiva Națională, cât și la Centrul Național al Cinematografiei, care, potrivit legislației, ar trebui la fel să aibă două subdiviziuni - Arhiva Națională de Film și Registrul cinematografic. Deputatul susține că acest depozit încă nu a fost creat la Centru din lipsă de bani, în prezent fiind purtate discuții cu parteneri ruși în vederea obținerii unor surse financiare.
MINISTERUL DE RESORT ARATĂ CU DEGETUL LA TRM
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) susține că remedierea situației privind evaluarea și includerea fondului radio și TV de la TRM în Registrul patrimoniului cultural național mobil ține de proprietarul acestuia. Într-un răspuns oficial pentru Media Azi se arată că Teleradio-Moldova, potrivit legislației, „este responsabilă pentru păstrarea și arhivarea înregistrărilor audiovizuale și a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul național, respectiv urmează să inventarieze și să inițieze procedura de clasare a patrimoniului deținut”.
Abia după, „în baza dosarelor propuse spre clasare, a rapoartelor de expertiză întocmite de către experți acreditați de MECC, urmare a deciziei Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, ministerul va emite ordinul de clasare a bunurilor culturale și înscriere a acestora în Registrul patrimoniului cultural național mobil în una dintre categoriile Tezaur sau Fond”, se mai spune în scrisoarea semnată de secretarul de stat pe domeniul culturii, Andrei Chistol.
ARHIVA NAȚIONALĂ SE PLÂNGE PE LIPSĂ DE OAMENI
La rândul său, șefa Direcției documente cinematografice și audiovizuale din cadrul Agenției Naționale a Arhivei, Parascovia Polișciuc, dă vina pe faptul că instituția nu are personal suficient pentru a prelucra toate materialele pe care trebuie să le arhiveze. Ea susține că, din lipsă de specialiști, în ultimii cinci ani nu s-a făcut nimic în acest sens.
Muzeul Televiziunii Naționale. Sursa foto: Moldova 1
Potrivit ei, fondul radio și TV al TRM pentru anii 1998-1999 a fost transmis Arhivei Naționale în totalitate. Ulterior, conducerea Teleradio-Moldova le-ar fi spus că nu mai deține mijloace suficiente ca să facă inventarierea. „În 2008 sau 2009 ne-am adresat și le-am spus că trebuie să transmită tot – emisiuni radio și TV –, dar acolo e foarte multă publicitate, iar noi nu avem angajați la moment. Anul acesta, cu chiu, cu vai, am angajat două persoane. La anul, planificăm să reluăm procesul de preluare a documentelor fonice cu TRM”, ne-a spus Polișciuc. Ea crede că hotărârea Curții de Conturi va urgenta procesul de arhivare.
VALOAREA PATRIMONIULUI DEȚINUT DE TRM
Reprezentanții TRM susțin că arhiva companiei conține „un patrimoniu inestimabil”, care „păstrează istoria culturii și tradițiilor populare”. Cea mai veche peliculă (film) datează din 1936, iar cea mai veche înregistrare video este din 1982. Conform datelor din evidența contabilă, valoarea fondului înregistrărilor radiofonice și televizate ajunge la aproape zece milioane de lei.
Sursa foto: Moldova1
Mircea Surdu, fost director al postului public de televiziune Moldova 1 și actualul director al Telefilm-Chișinău, accentuează că arhiva TRM este una valoroasă pentru că „păstrează istoria noastră”. „Filmele despre Moldova Socialistă erau făcute la Telefilm. Atunci, în perioada sovietică, Telefilmul avea în jur de 130 de angajați și se făceau filme documentare. Ele erau cu tentă propagandistică, dar sigur că rămânea și esența. De exemplu, deschiderea Teatrului de Operă și Balet sau un film despre oamenii din Chișinău în anii ‘60. Sigur că acolo se proslăvea partidul, dar totodată vezi cum arăta orașul”, explică jurnalistul.
Sursa foto: Moldova 1
„Noi folosim aceste arhive, dar într-un fel impropriu, primitiv, pentru că ele nu sunt digitalizate. Este acolo un aparat cu care proiectăm pe ecran și de pe ecran filmăm pe cameră. Altă soluție nu există”, adaugă el.
Sursa foto: Moldova 1
Potrivit lui, statul ar trebui să se implice activ în procesul de digitalizare a arhivei. „Pentru asta e nevoie de voință politică, dar ea degrabă nu va fi”, concluzionează Mircea Surdu.
Ro
En
Рy
