Eşti aici

OSCE: Reacția Consiliului Audiovizualului la încălcările furnizorilor de servicii media în campanie a fost inconsistentă

02 Noiembrie 2020
1150 de afişări
Reacția Consiliului Audiovizualului (CA) la încălcările identificate în urma monitorizării furnizorilor de servicii media în campania electorală pentru alegerile prezidențiale „a fost inconsistentă”, remarcă observatorii internaționali în declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a Organizației pentru Securitate și Cooperare din Europa (OSCE/BIDDO). Concluziile au fost publicate pe 2 noiembrie.

În concluziile sale, misiunea de observare a alegerilor (MOA) exprimă obiecții cu privire la perioadele de monitorizare a posturilor și periodicitatea prezentării rapoartelor de către CA. „Eficacitatea raportării la două săptămâni pentru soluționarea la timp a potențialelor încălcări este discutabilă”, scrie în document.

De asemenea, potrivit observatorilor internaționali, CA nu a fost consistent în aplicarea sancțiunilor în raport cu furnizorii de servicii media care au încălcat regulile de reflectare a campaniei electorale.
 

Reacția CA la încălcări a fost inconsistentă, lăsând unele nereguli nerezolvate, aplicând în același timp sancțiuni stricte pentru alte încălcări”, potrivit sursei.
CUM A REFLECTAT MASS-MEDIA CAMPANIA ELECTORALĂ

Totodată, monitorizarea mass-media de către MLOA BIDDO, care a început cu o lună înainte de ziua alegerilor, a arătat că, „în general, majoritatea programelor de știri ale mass-media monitorizate au prezentat diverse informații despre candidați, într-un mod echilibrat și imparțial”. „În timp ce polarizarea și controlul mass-media rămân a fi o îngrijorare, candidații electorali au avut o mediatizare, în mare parte, de o manieră echilibrată, ceea ce a ajutat alegătorii să facă o alegere în cunoștință de cauză”, se mai spune în declarația preliminară.

Observatorii sunt de părere că diverse programe politice, interviuri și dezbateri televizate au contribuit „la capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză”. „În știrile și actualitățile tuturor canalelor monitorizate, cu excepția a două canale, domnul Igor Dodon a fost cel mai mult mediatizat, urmat de doamna Maia Sandu. Campaniile domnului Octavian Țîcu și domnului Tudor Deliu au fost cel mai puțin mediatizate în mass-media monitorizate”, scrie în document.

Misiunea a mai reținut că, în programele de știri din perioada campaniei, postul public de televiziune Moldova 1 a oferit tuturor candidaților o mediatizare „relativ egală, predominant pe un ton neutru”. „Un model similar este observat în francizele ziarelor rusești Argumentî i Faktî și Komsomolskaia Pravda, care au cel mai mare tiraj în țară. Media online monitorizate au reflectat toți candidații într-un mod echilibrat și imparțial”, concluzionează MOA.

În context, despre ziare și reviste, experții internaționali au scos în evidență că presa scrisă „își pierde popularitatea și mai este dezavantajată de oportunitățile limitate de acoperire din cauza costurilor ridicate pentru distribuire”.

PIAȚA DE PUBLICITATE, „PUTERNIC CONTROLATĂ DE FORȚELE POLITICE”

Misiunea a menționat, în context, și faptul că o bună parte a mass-media se află în proprietatea politicienilor:  „Mai mult, piața de publicitate este puternic controlată de forțele politice, ceea ce limitează independența și imparțialitatea presei. În timp ce unele mijloace media se bazează pe subvenții internaționale, abonamente și donații ale cetățenilor, majoritatea sunt sponsorizate direct sau indirect de diferite forțe politice. O astfel de sponsorizare influențează politica lor editorială și provoacă polarizare”.   

O altă problemă, raportată de observatori, se referă la faptul că unele dispoziții legale legate de mass-media „necesită o mai mare claritate și o serie de proiecte legislative relevante sunt în așteptare”. „Unii interlocutori MLOA BIDDO au opinat că există o lipsă generală de voință politică pentru îmbunătățirea legislației media”, scriu raportorii. Totodată, misiunea a amintit despre o serie de recomandări anterioare ale BIDDO care au rămas neabordate, printre care și „extinderea cerințelor de transparență a proprietății mass-media asupra media online și presei scrise”.

Membrii Consiliului Audiovizualului consideră că activitatea furnizorilor de servicii media în această campanie electorală se încadrează „în limitele normalității”. Pe 23 octombrie, autoritatea a decis doar să atenționeze verbal posturile vizate, după examinarea primului raport de monitorizare.

Pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a acreditat 35 de observatori internaționali din partea OSCE/BIDDO.

Chișinău,1 noiembrie 2020. Sursa foto OSCE / Vladimir Misev