Eşti aici

​Raport // În 2020 au sporit cazurile de defăimare, calomniere și lezare a reputației profesionale a jurnaliștilor din Moldova

08 Iunie 2021
1014 afişări
În anul 2020, în Republica Moldova a crescut numărul atacurilor asupra jurnaliștilor și reprezentanților mass-media prin intermediul mecanismelor juridice, în mod special prin acuzații cu privire la defăimare, calomniere și lezare a reputației profesionale. Concluzia se conține în Raportul privind atacurile asupra angajaților din mass-media în spațiul post-sovietic, elaborat de organizația Justiție pentru Jurnaliști (Justice for Journalists), cu sediul la Londra. Cercetarea arată că principala sursă a atacurilor și amenințărilor în raport cu presa au fost reprezentanții autorităților.

Studiul cuprinde datele statistice de monitorizare zilnică a atacurilor asupra angajaților mass-media din 12 țări post-sovietice (cu excepția statelor baltice). Toate cazurile sunt reflectate în Harta riscurilor media. Datele sunt disponibile începând cu anul 2017. 

Pe parcursul anului trecut, cercetătorii au identificat 68 de cazuri de atacuri sau amenințări îndreptate împotriva reprezentanților mass-media, a redacțiilor tradiționale și a publicațiilor online din Republica Moldova. Datele au fost colectate din surse deschise în trei limbi: rusă, română și engleză.


Sursa foto: jfj.fund / Api.md

Analiza datelor a arătat că, în 2020, cele mai frecvente forme de intimidare și hărțuire a reprezentanților media au fost atacurile și amenințările non-fizice, inclusiv cele din spațiul cibernetic (49 la număr). Mai exact, aceste cazuri se referă la defăimare, calomnie, obstrucționarea ilegală a activității de jurnalist, refuzul de a oferi accesul la informație și altele.

Totodată, cele mai multe amenințări de tip non-fizic au parvenit din partea reprezentanților autorităților, inclusiv politicieni, deputați, ex-președintele Igor Dodon și alte persoane care dețin funcții publice la nivel central sau local. Estimările organizației arată că reprezentanții autorităților au fost sursa a 82% din cazurile ce vizează atacuri și amenințări la adresa mass-media. În 11% din cazuri este vorba de persoane fizice sau companii, iar în 7% din cazuri nu a fost identificată sursa amenințării.

Totodată, din cinci cazuri de atacuri fizice asupra jurnaliștilor, patru au fost aplicate de colaboratorii Serviciului de Protecție și Pază de Stat ori polițiști și militari ruși, dislocați în regiunea transnistreană.

Cercetătorii au menționat că 22 de instituții media și ONG-uri din domeniu au avut de suferit în urma atacurilor sau amenințărilor.  Cele mai multe au fost înregistrate împotriva TV8 (13 cazuri), Ziarul de Gardă (11 cazuri), Pro TV Chișinău (8 cazuri) și Nordnews.md (5 cazuri).
 
Potrivit raportului, acuzațiile de calomnie, insulte și lezarea reputației profesionale sunt cele mai frecvente tipuri de atacuri juridice împotriva jurnaliștilor și instituțiilor mass-media. În 2020,  șase redacții au fost vizate în astfel de atacuri: Ziarul de Gardă (6 cazuri), ziarul Znamea [Знамя - Drapel, trad.din rusă] (2 cazuri), Pro TV Chișinău (2 cazuri), TV8 (2 cazuri) și câte un caz în redacțiile portalurilor de știri Deschide.md și Ziarulnatioanal.md

Majoritatea atacurilor împotriva jurnaliștilor au fost înregistrate în timpul protestelor și evenimentelor politice majore. Printre ele: pe 2 martie – la protestul veteranilor conflictului transnistrean; 20 iulie – în perioada examinării moțiunii de cenzură a Guvernului în Parlament; 12 august -  la o acțiune de protest a angajaților grădinițelor private; 9 septembrie – înregistrarea lui Igor Dodon în calitate de candidat la Președinție; 15 noiembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale; 16 decembrie - protest al fermierilor.
Cercetătorii remarcă faptul că nu toate atacurile și amenințările sunt făcute publice sau reflectate în mass-media, deoarece mulți jurnaliști cred că acestea sunt o parte inevitabilă a activității lor profesionale zilnice și, prin urmare, nu le raportează.

Fundația Justiție pentru Jurnaliști este o organizație neguvernamentală fondată în 2018 de omul de afaceri și politicianul rus Mihail Hodorkovski și fostul său partener de afaceri Leonid Nevzlin. 

Sursa foto: Facebook / Z. Greceanîi