Ro
En
Рy
Regiunea transnistreană este catalogată de autorii cercetării drept teritoriu deloc liber în ceea ce privește drepturile și libertățile politice. Potrivit raportului, pluralismul de opinie și imparțialitate în mass-media sunt „foarte limitate” în stânga Nistrului, iar autoritățile de la Tiraspol controlează îndeaproape activitatea societății civile.
La capitolul presei libere și independente, regiunea transnistreană a acumulat zero puncte din patru posibile. „Autoritățile monitorizează și controlează îndeaproape mass-media publică, iar holdingul Sheriff domină în emisie privată. Toate acestea generează o autocenzură pe scară largă”, se arată în raport.
Autorii cercetării notează că puținele publicații independente sunt limitate la capitolul tirajare și difuzare, iar „materialele critice se pot finaliza cu pornirea unui dosar penal”. Mai mult, administrația locală, potrivit autorilor raportului, face abuz de birocrație pentru a nu furniza jurnaliștilor date de interes.
Freedom House notează că legislația adoptată în 2016 a permis un control și mai pronunțat asupra mass-mediei publice, inclusiv prin obținerea dreptului de a numi echipa redacțională. Este menționat și cazul providerului LinkService, serviciile căruia au fost inițial suspendate de regulatorul în domeniul telecomunicațiilor, fiind ulterior reluate datorită unei decizii judecătorești care i-a permis operatorului să activeze până la finalizarea crizei în sănătate publică, provocată de Covid-19.
Experții Freedom House au remarcat și legislația restrictivă la capitolul defăimării sau insultei la adresa autorităților și exprimarea lipsei de respect față de misiunea de pacificatori din stânga Nistrului.
Autorii raportului susțin că și urmărirea penală a disidenților, activiștilor și a utilizatorilor obișnuiți pe rețelele sociale a devenit mult mai frecventă în ultimii ani. Astfel, pe lângă cazurile penale pornite împotriva politicienilor din cadrul Partidului Comunist, din 2020, aceștia amintesc și de o anchetă penală privind incitarea la extremism, pornită în martie 2020 împotriva Larisei Kalik, care publicase o carte despre condițiile abuzive în armata transnistreană. De asemenea, sunt menționate și cazurile pensionarei Tatiana Belova și a soțului ei, Serghei Mironovici, condamnați la trei ani de închisoare pentru „extremism” și „insultarea președintelui” în urma unor postări publicate pe Telegram în 2019. Belova a fost eliberată în iulie, dar Mironovici ar fi rămas în închisoare. Potrivit informațiilor din presă, Larisa Kalik a părăsit regiunea.
În raportul din acest an, Republica Moldova a acumulat scorul de 35 de puncte din 100, unde zero reprezintă punctajul acordat statelor cel mai puțin democratice, iar 100 desemnează cele mai democratice regimuri. Țara noastră, alături de Georgia și Ucraina, sunt singurele regimuri hibride sau de tranziție din subregiunea Eurasia.
Sursa foto: captură foto / FH
