Ro
En
Рy
Potrivit monitorizării CA, majoritatea posturilor conținutul cărora a fost analizat în perioada 12-25 iunie nu au încălcat normele legale privind reflectarea corectă a campaniei electorale, cu excepția 10 TV, Primul în Moldova, NTV Moldova și TV6. Cele mai mult abateri au fost identificate la 10 TV, care nu a depus declarația privind reflectarea campaniei electorale, deci nu a avut dreptul să difuzeze știri la subiect. Canalul vizat a fost sancționat cu 10.000 de lei pentru încălcarea prevederilor din condițiile licenței de emisie și avertizat public de două ori – pentru încălcarea asigurării informării corecte a publicului și pentru lipsa interpretării mesajului în limbajul mimico-gestual.
Propunerile de a sancționa posturile de televiziune NTV Moldova, Primul în Moldova și TV6 nu au întrunit numărul necesar de voturi. Pentru sancționarea lor s-au pronunțat doar patru membru ai Consiliului Audiovizualului, iar cinci s-au arătat împotrivă.
ÎNCĂLCĂRI VS SANCȚIUNI ȘI LIBERTATEA DE EXPRIMARE
În cadrul ședinței, membra CA Lidia Viziru a menționat că Primul în Moldova, NTV Moldova și TV6 s-au limitat la o singură sursă în unele știri. Totodată, cea mai gravă situație s-a atestat la postul de televiziune 10TV - acuzații deschise și lipsa celei de-a doua surse. „Contrar legislației audiovizuale și celei electorale, 10TV a reflectat informația într-un mod tendențios și lipsit de echidistanță”, a spus ea.
Membra CA Larisa Manole a propus sancționarea a patru posturi de televiziune menționate în raportul CA - NTV, Primul în Moldova, TV6 și 10TV - pentru că „nu au asigurat echilibru în cadrul buletinelor de știri”. În raport cu 10TV, ea a pledat pentru sancțiune maximă: „Ceea ce face acest radiodifuzor nu se înscrie în nici o normă a deontologiei jurnalistice. Nu este vorba de material jurnalistic, este vorba de manipulare și propagandă”.
Corneliu Mihalache a pledat pentru o atitudine mai tolerantă în raport cu expunerea opiniilor de către jurnaliști în eter. „Pentru mine, libertatea de exprimare a jurnalistului prevalează asupra la orice. În opinia mea, atât moderatorul are dreptul la opinie, cât și jurnalistul în sine. Respectiv, eu nu sunt într-atât de restrictiv în raport cu jurnaliștii. Ei sunt oameni, au dreptul la poziție, au dreptul la viziuni. Noi, din păcate, în ultimul timp, inclusiv prin viziunile acestea de discriminare, sexism îngustăm, restricționăm această profesie nobilă de jurnalist și dreptul lui la libera exprimare”, a spus Mihalache.
Fostul șef al CA, Dragoș Vicol, s-a arătat de acord în legătură cu sancționarea 10TV, iar „pentru restul televiziunilor consider că nu există abateri grosiere astfel încât să fie supuse de această dată, în baza acestui raport și acestei perioade, unor sancțiuni cu caracter pecuniar”. Ion Robu și Tatiana Buraga i-au dat dreptate, iar Artur Cozma nu și-a expus opinia. Iulian Roșca a catalogat comportamentul posturilor drept unul departe de a fi „ideal” și a făcut o comparație cu meciurile de fotbal, unde unele echipe îl susțin pe un anumit concurent electoral, iar altele – pe altul.
Președinta CA, Ala Ursu-Antoci, s-a arătat uimită atunci când propunerile de a sancționa anumite posturi de televiziune nu au adunat numărul necesar de voturi. „Țin să vă reamintesc, colegi, că ați depus jurământul în fața Parlamentului și sunteți responsabili...”, a ținut să menționeze ea.
„UNELE POSTURI SUNT INTAGIBILE”
Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, a criticat decizia membrilor CA de a sancționa doar un singur post de televiziune atunci când constatările arată că mai mulți furnizori nu au prezentat echilibrat campania. „Sancționarea unui singur post de televiziune, în condițiile în care alte cel puțin patru demonstrează partizanat evident în favoarea unor concurenți electorali ilustrează cu prisosință afilierea politică a membrilor acestei instituții care, deși primesc salarii din bani publici, nu servesc interesului public. Au irosit bani din bugetul public pentru un prim și, deocamdată, un singur raport de monitorizare în această campanie și, din câte vedem, toate eforturile lor au fost în van”, a spus Nadine Gogu.
În opinia ei, decizia CA demonstrează „o dată în plus că unele posturi sunt intangibile și, indiferent de rezultatele monitorizărilor, acestea vor fi lăsate în continuare să servească politicienilor”. „În aceste condiții, putem doar să constatăm că CA a eșuat să asigure reflectarea corectă și echidistantă a campaniei electorale și să ne întrebăm dacă astfel de monitorizări își mai au rostul”, a concluzionat directoarea CJI.
Și Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), este de părere că autoritatea în domeniul audiovizualului a arătat că „nu are nicio utilitate” în timpul campaniei electorale, pentru că nu sancționează furnizorii de servicii media care încalcă legislația. „Asta demonstrează odată în plus că această structură, în special în alegeri, nu are nicio utilitate publică, când membrii săi evită să intre în conflict direct cu patronii televiziunilor, în cazul dat cu Igor Dodon, Corneliu Furculiță și Ilan Șor. Ca să evite acest lucru, ei întotdeauna se vor acoperi cu lipsa de cvorum necesar ca să adopte o decizie, cu dreptul la opinie pe care îl are fiecare membru CA. Sigur că îl au, dar aceste persoane au o anumită demnitate publică, ei trebuie să îndeplinească litera legii indiferent de ce simpatii politice sau electorale au”, a adăugat Petru Macovei.
„CA DE AZI A RĂMAS CEL DE IERI”
„Și în actuala campanie electorală, CA de azi a rămas cel de ieri” a subliniat Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), remarcând că nu e pentru prima dată când anumite rapoarte de monitorizare, „cu rezultate foarte convingătoare”, trezesc „discuții inutile în contradictoriu în rândurile membrilor CA”. „Pentru că, se vede, sunt înțelese diferit noțiuni-cheie, în cazul concret, precum libertatea cuvântului, conotație, echilibru, dreptul la opinie etc. Probabil, acest lucru este cel mai regretabil, pentru că denotă o lipsă de încredere a unor membri CA în ceea ce face propriul serviciu de monitorizare; diminuează relevanța rezultatelor monitorizării, dar și efortul istovitor, totuși, al monitorilor și, în consecință, datele beton ale monitorizării nu generează consecințele vădit vizibile spre care indică respectivele date”, a spus Ion Bunduchi.
Reprezentantul APEL este de părere că deciziile CA nu pot descuraja sau demotiva televiziunile de partid să facă lucrul agitatorilor electorali. „E descalificant să invocăm libertatea cuvântului în dorința de a pune la adăpost pe cineva de sancțiuni. Libertatea cuvântului, ca valoare umană, are limite, tocmai, pentru a rămâne valoare. În caz contrar, în spatele ei se pot dosi și discursul de ură, și atacul la persoană, și rețete de bombe, și chemări la terorism, și călcarea în picioare a demnității, și agitația electorală pură, și propaganda etc. Și când invocăm libertatea cuvântului e nevoie de mult discernământ, dar dacă nu-l avem, să recitim și să înțelegem ce permite și ce interzice legea televiziunilor în alegeri. Și să procedăm cum zice legea, indiferent de ce credem noi personal. La fel e și cu pseudoargumentul că jurnalistul, moderatorul, reporterul poate face ce vrea la ecran. Da, jurnalistul, ca orice om, are dreptul la propria opinie, dar ar fi bine s-o spună în Comentariu, nu în Știri. Dar cel mai bine - la o bere sau la bucătărie”, a continuat Ion Bunduchi.
Acesta a criticat și o altă opinie exprimată în cadrul ședinței, potrivit căreia, unele televiziuni afiliate politic și care au fost sancționate s-au comportat astfel pentru că unii concurenții electorali organizează mai puține evenimente. „Televiziunea nu poate crea evenimente în locul concurenților electorali, dar dacă aceștia au evenimente, televiziunea trebuie să le reflecte. Nu selectiv și nu tendențios. Pentru că și legea așa dictează, și televiziunea, prin declarația politicii editoriale, s-a angajat așa să facă. De informație are nevoie votantul, nu partidul patron. De informație neschimonosită și fără comentariul obligatoriu al reporterului sau moderatorului, dacă are respect pentru privitor și dacă nu-l desconsideră (privitorul are destulă minte și știe cum să procedeze cu informația, fără să i-o vâre pe gât jurnalistul)”, a conchis expertul.
Consiliul Audiovizualului a început monitorizarea a 16 furnizori de servicii media pe 12 iunie. Experții CA au analizat știrile cu tematică electorală din principalele buletine a 15 posturi de televiziune și un post de radio, printre care - Moldova 1, 10 TV, Publika TV, Prime TV, Primul în Moldova, TVR Moldova, TV6, Canal 2, Canal 3, TV8, NTV Moldova, Jurnal TV, RTR Moldova, BTV, PRO TV Chișinău și postul public Radio Moldova.
