Ro
En
Рy
Petițiile în care sunt vizate cele trei posturi au fost expediate pe 16 și 17 iunie. Potrivit documentelor, NTV Moldova și Primul în Moldova nu au oferit acces egal în știri tuturor concurenților electorali, reflectând tendențios și dezechilibrat evenimentele ce țin de campanie. Totodată, televiziunile au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost defavorizat. TV6 a reflectat corect și echidistant activitatea majorității candidaților în alegeri, cu excepția Partidului Politic Șor, care a fost favorizat evident.
Petițiile nu au ajuns însă să fie analizate de experții CA. Într-un răspuns oficial, semnat de președinta autorității, Ala Ursu-Antoci, se invocă art. 75 din Codul administrativ, care prevede că o sesizare de acest fel ar trebui să conțină obiectul petiției și motivarea acesteia. Reprezentanții CA au afirmat că petițiile CJI nu sunt motivate.
JURISTA CJI: „ABSURD JURIDIC”
Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, susține că pretențiile autorității privind lipsa motivării și lipsa obiectului „sunt neîntemeiate și folosite drept prilej pentru a se eschiva de la exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control”, reprezentând „un absurd juridic”. „Or, obiectul unei astfel de cereri îl reprezintă pretenția concretă a petiționarului, adică inițierea procedurii administrative și sancționarea unui furnizor.”, argumentează Cristina Durnea.
Cu referire la motivarea petiției, ea a precizat că acest element este compus din motivarea în fapt și motivarea în drept. „Motivarea în fapt constă în înșiruirea exactă a conduitei posturilor TV (circumstanțe de fapt) și indicarea motivului ce determină petiționarul să înainteze cererea, iar motivarea în drept constă în încadrarea juridică a faptelor furnizorilor. Menționez că petițiile CJI corespundeau cerințelor de formă instituite de Codul administrativ”, explică jurista.
Apărătoarea concluzionează că CA, care trebuie să reprezinte interesul public în asigurarea unei informări pluraliste şi obiective a populației, potrivit legii, „este în incapacitate să-și exercite corespunzător atribuțiile”. „Mai mult, într-un stat democratic în care autoritățile își îndeplinesc cu bună-credință atribuțiile funcționale, o simplă cerere ce conține doar circumstanțe de fapt ar fi fost suficientă pentru inițierea procedurii administrative în vederea examinării și constatării abaterilor”, a spus Durnea.
De altfel, jurista remarcă faptul că, în cazul altor două petiții expediate de către CJI la două zile distanță, de această dată pentru o altă perioadă de monitorizare, pretențiile „formaliste, abuzive și neîntemeiate ale CA nu i-au mai fost înaintate petiționarului”.
