Ro
En
Рy26 Octombrie 2021
839 de afişări
După ce proiectul de lege privind trecerea sub control parlamentar a companiei publice Teleradio-Moldova a fost votat în prima lectură, comisia de profil a Legislativului a organizat consultări publice pe marginea inițiativei. În timp ce unii experți media s-au arătat de acord cu modificările propuse, alții au semnalat mai multe probleme.
În cadrul discuțiilor organizate la Parlament pe 26 octombrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Virgiliu Pâslariuc, care este și vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a menționat că majoritatea parlamentară nu face altceva decât să readucă o instituția publică sub control public. El a precizat că una din funcțiile Parlamentului este controlul asupra modului în care se aplică legea în domenii specializate. „Ceea ce s-a întâmplat după 2018-2019, când televiziunea publică a trecut sub controlul Consiliului Audiovizualului, nu a funcționat. CA este în esență un arbitru, el trebuie să reglementeze, nu trebuie să administreze. Munca de administrare a fost prea dificilă pentru CA”, a explicat Virgiliu Pâslariuc.
Potrivit lui, propunerea deputaților ca respingerea raportului anual de activitate a CA să atragă după sine și demiterea de drept a membrilor Consiliului este o practică internațională, care poate fi aplicată și în Republica Moldova. „Codul serviciilor media audiovizuale a oferit foarte mari atribuții, foarte multe stimulente reglementatorului, dar nu a prevăzut un mecanism de sancționare. Și la noi nu a mers acest lucru”, a adăugat Virgiliu Pâslariuc.
Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, a făcut referință la standarde stabilite în jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului și la recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind funcționarea mas-mediei, care „determină necesitatea de a distanța cât mai mult forțele politice de acest proces, de numire a managementului instituțiilor publice de radiodifuziune, precum și a organului ce reprezintă interesul public în domeniul audiovizualului”.
Totodată, ea susține că este necesară mai multă claritate privind mecanismul de revocare a membrilor entităților vizate. „Dacă totuși se insistă asupra instituirii acestui control parlamentar, este necesar de a reglementa foarte clar, la nivelul legii, toate procedurile, începând cu inițierea acestei proceduri administrative de revocare și finalizând cu sfârșitul – cu emiterea acestei hotărâri de revocare. (...) Aceste temeiuri lasă loc pentru arbitrariu din partea autorității care aplică acest temei. De ce? Pentru că temeiul ce vizează constatarea executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor ar trebui de fapt formulat într-un mod care să stabilească toate faptele în urma constatării cărora acești subiecți de drept pot fi sancționați prin revocare. În situația de față, acest temei poate fi interpretat exhaustiv și nelimitativ”, a spus Cristina Durnea.
Jurista consideră că mult mai gravă este situația în raport cu sintagma „activitate defectuoasă”, care „nu este definită în lege și nu este proprie normelor în general de tehnică legislativă”. Președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a replicat că sintagma ar semnifica de fapt „activitatea care nu corespunde cerințelor stabilite”.
Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, s-a exprimat în susținerea inițiativei, menționând că lucrurile nu s-au schimbat spre bine nici după anul 2018, când a intrat în vigoare noul cod din domeniu. „Din punctul meu de vedere, proiectul ar putea să rezolve, pe o perioadă scurtă, anumite probleme. Eu nu văd o problemă în readucerea Teleradio-Moldova sub control parlamentar”, a afirmat Petru Macovei.
Reprezentantul API consideră că componența CS TRM ar trebui să fie una mai reprezentativă pentru societatea civilă care supraveghează activitatea televiziunii publice, cu patru membri în loc de doi, așa cum se prevede în proiect.
EXPERT MEDIA: RESPONSABILITATE CE ECHIVALEAZĂ CU UN CONTROL EXCESIV
Coautorul Codului serviciilor media audiovizuale, Eugeniu Rîbca, a precizat că ideea privind oferirea inamovibilității pentru CA a venit din discuțiile cu experții europeni. „Ce văd eu în acest proiect de lege? Văd trecere dintr-o extremă în alta. Până acum am avut inamovibilitate echivalat cu responsabilitate. La ce mă refer? Uitați-vă la ședințele CA care se transmit pe Privesc.eu. Eu văd foarte des următoarea situație: «Eu nu votez» și nici măcar nu-și argumentează poziția, de ce. Acest CA pe alocuri a devenit o feudă – «fac ce vreau pentru că sunt inamovibil». Controlul parlamentar trebuie să existe, dar cum trebuie să existe pe parcurs, urmează să ne dumerim noi, Republica Moldova în general, noi - juriștii, astfel încât să nu ajungem dintr-o extremă în alta. Noi acum mergem pe ideea unei responsabilizări care echivalează cu un control excesiv”, a spus Eugeniu Rîbca.
Tot el consideră că problema trebuie abordată prin responsabilizarea personală a membrilor consiliilor vizate.
Unicul reprezentat al Consiliului de Supraveghere de la TRM care s-a expus în cadrul dezbaterilor, Alexandr Verșinin, a propus ca legea să permită și membrilor CS care au ocupat aceasta funcție să participe în calitate de candidați. „Comisia specializată, în urma concursului, decide – ai capacități, treci mai departe; nu ai capacități – te-ai dus, ai învățat, ai lucrat, te-ai dezvoltat și poate o să ai șanse la următorul concurs”, și-a argumentat opțiunea Verșinin.
Liliana Nicolăescu-Onofrei a conchis că propunerile expuse în cadrul discuțiilor vor fi analizate de către deputați.
În cadrul discuțiilor organizate la Parlament pe 26 octombrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Virgiliu Pâslariuc, care este și vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a menționat că majoritatea parlamentară nu face altceva decât să readucă o instituția publică sub control public. El a precizat că una din funcțiile Parlamentului este controlul asupra modului în care se aplică legea în domenii specializate. „Ceea ce s-a întâmplat după 2018-2019, când televiziunea publică a trecut sub controlul Consiliului Audiovizualului, nu a funcționat. CA este în esență un arbitru, el trebuie să reglementeze, nu trebuie să administreze. Munca de administrare a fost prea dificilă pentru CA”, a explicat Virgiliu Pâslariuc.
Potrivit lui, propunerea deputaților ca respingerea raportului anual de activitate a CA să atragă după sine și demiterea de drept a membrilor Consiliului este o practică internațională, care poate fi aplicată și în Republica Moldova. „Codul serviciilor media audiovizuale a oferit foarte mari atribuții, foarte multe stimulente reglementatorului, dar nu a prevăzut un mecanism de sancționare. Și la noi nu a mers acest lucru”, a adăugat Virgiliu Pâslariuc.
Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, a făcut referință la standarde stabilite în jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului și la recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind funcționarea mas-mediei, care „determină necesitatea de a distanța cât mai mult forțele politice de acest proces, de numire a managementului instituțiilor publice de radiodifuziune, precum și a organului ce reprezintă interesul public în domeniul audiovizualului”.
Totodată, ea susține că este necesară mai multă claritate privind mecanismul de revocare a membrilor entităților vizate. „Dacă totuși se insistă asupra instituirii acestui control parlamentar, este necesar de a reglementa foarte clar, la nivelul legii, toate procedurile, începând cu inițierea acestei proceduri administrative de revocare și finalizând cu sfârșitul – cu emiterea acestei hotărâri de revocare. (...) Aceste temeiuri lasă loc pentru arbitrariu din partea autorității care aplică acest temei. De ce? Pentru că temeiul ce vizează constatarea executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor ar trebui de fapt formulat într-un mod care să stabilească toate faptele în urma constatării cărora acești subiecți de drept pot fi sancționați prin revocare. În situația de față, acest temei poate fi interpretat exhaustiv și nelimitativ”, a spus Cristina Durnea.
Jurista consideră că mult mai gravă este situația în raport cu sintagma „activitate defectuoasă”, care „nu este definită în lege și nu este proprie normelor în general de tehnică legislativă”. Președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a replicat că sintagma ar semnifica de fapt „activitatea care nu corespunde cerințelor stabilite”.
Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, s-a exprimat în susținerea inițiativei, menționând că lucrurile nu s-au schimbat spre bine nici după anul 2018, când a intrat în vigoare noul cod din domeniu. „Din punctul meu de vedere, proiectul ar putea să rezolve, pe o perioadă scurtă, anumite probleme. Eu nu văd o problemă în readucerea Teleradio-Moldova sub control parlamentar”, a afirmat Petru Macovei.
Reprezentantul API consideră că componența CS TRM ar trebui să fie una mai reprezentativă pentru societatea civilă care supraveghează activitatea televiziunii publice, cu patru membri în loc de doi, așa cum se prevede în proiect.
EXPERT MEDIA: RESPONSABILITATE CE ECHIVALEAZĂ CU UN CONTROL EXCESIV
Coautorul Codului serviciilor media audiovizuale, Eugeniu Rîbca, a precizat că ideea privind oferirea inamovibilității pentru CA a venit din discuțiile cu experții europeni. „Ce văd eu în acest proiect de lege? Văd trecere dintr-o extremă în alta. Până acum am avut inamovibilitate echivalat cu responsabilitate. La ce mă refer? Uitați-vă la ședințele CA care se transmit pe Privesc.eu. Eu văd foarte des următoarea situație: «Eu nu votez» și nici măcar nu-și argumentează poziția, de ce. Acest CA pe alocuri a devenit o feudă – «fac ce vreau pentru că sunt inamovibil». Controlul parlamentar trebuie să existe, dar cum trebuie să existe pe parcurs, urmează să ne dumerim noi, Republica Moldova în general, noi - juriștii, astfel încât să nu ajungem dintr-o extremă în alta. Noi acum mergem pe ideea unei responsabilizări care echivalează cu un control excesiv”, a spus Eugeniu Rîbca.
Tot el consideră că problema trebuie abordată prin responsabilizarea personală a membrilor consiliilor vizate.
Unicul reprezentat al Consiliului de Supraveghere de la TRM care s-a expus în cadrul dezbaterilor, Alexandr Verșinin, a propus ca legea să permită și membrilor CS care au ocupat aceasta funcție să participe în calitate de candidați. „Comisia specializată, în urma concursului, decide – ai capacități, treci mai departe; nu ai capacități – te-ai dus, ai învățat, ai lucrat, te-ai dezvoltat și poate o să ai șanse la următorul concurs”, și-a argumentat opțiunea Verșinin.
Liliana Nicolăescu-Onofrei a conchis că propunerile expuse în cadrul discuțiilor vor fi analizate de către deputați.
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.
Sursa foto: Parlament.md
