Eşti aici

Chestionar // Accesul jurnaliștilor la bazele de date: dificultăți, costuri și necesități

07 Decembrie 2021
1089 de afişări
Insuficiența datelor disponibile online și costurile mari pentru a accesa informațiile de interes public se numără printre cele mai des invocate dificultăți cu care se ciocnesc jurnaliștii atunci când utilizează bazele de date gestionate de stat, arată răspunsurile a 19 jurnaliști la un chestionar al Centrului pentru Jurnalism Independent.  Respondenții mai susțin că ar dori să aibă acces necondiționat la datele din Registrul bunurilor imobile și cel al  conducătorilor auto.   

 

TOP DIFICULTĂȚI ÎN ACCESAREA INFORMAȚIILOR

Rugați să enumere top trei dificultăți cu care se ciocnesc redacțiile în accesarea bazelor de date,  jurnaliștii au invocat insuficiența informațiilor disponibile sau neactualizarea acestora (9 răspunsuri), costurile mari de acces (7 mențiuni) și accesul limitat la anumite categorii de date disponibile online (4 mențiuni), fiind vorba bunăoară de lipsa detaliilor despre istoricul unei companii. 

De asemenea, la dificultăți a fost trecută și obligația de a se înregistra în calitate de operator de date cu caracter personal¹, birocrația și insuficiența instrumentelor de căutare în bazele de date. „Nu putem afla nimic despre companii din Transnistria, înregistrate provizoriu la Chișinău; nu putem obține istorice ale companiilor care se află în raioane. Pentru asta, trebuie să ne deplasăm în raioane, deși am observat ca angajatele ASP (Agenția Serviciilor Publice, n.r.) văd datele companiilor la computerele lor”, s-a plâns unul dintre respondenți.

CÂȚI BANI SCOT DIN BUZUNAR JURNALIȘTII PENTRU A AFLA INFORMAȚIILE NECESARE?

Redacțiile au mai fost întrebate despre costurile estimative lunare pe care le suportă pentru accesarea bazelor de date disponibile cu plată. Cel mai des au fost enunțate sume între 1.000 de lei și 2.000 de lei sau mai mult (5 mențiuni) și între 300 și 500 de lei (5 mențiuni). Unii reprezentanți ai instituțiilor media au răspuns că nu cunosc cheltuielile redacțiilor la acest capitol. „Apelez la colegi care sunt abonați când am nevoie de o informație cu plată, redacția nu plătește”, a mai spus cineva dintre jurnaliști. 

Potrivit chestionarului, majoritatea celor intervievați au menționat că redacțiile lor sunt abonate la baze de date ce pot fi accesate cu plată (peste 70%), cel mai des fiind vorba de Cadastru.

Cât privește obligativitatea de a se înregistra ca operatori de date cu caracter personal pentru a avea dreptul să prelucreze informații din platformele cu plată, majoritatea s-au pronunțat împotrivă (10 răspunsuri), catalogând această obligație drept „abuzivă”, iar patru s-au pronunțat pentru păstrarea ei dacă procedura de înregistrare ar fi mai simplă. „Consider că această procedură va crea dificultăți în activitatea jurnaliștilor, aşa cum obținerea statutului de operator de date cu caracter personal  ar putea fi o procedură prea birocratică şi ar putea lăsa autorităților încă o pârghie de a crea eventuale blocaje în demersurile mass-media care ar putea să nu fie loiale puterii. De asemenea, întrunirea condițiilor necesare pentru înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal ar putea fi un proces anevoios pentru redacțiile mici sau pentru cele care se confruntă cu probleme financiare”, a opinat un jurnalist. 

LA CE SETURI DE DATE VOR ACCES JURNALIȘTII 

Majoritatea respondenților au răspuns că accesează bazele de date în fiecare săptămână, iar o bună parte dintre ei nu sunt mulțumiți de rapiditatea cu care se actualizează informațiile (12 mențiuni). Șapte jurnaliști au răspuns că sunt mulțumiți. 

Intervievații au menționat și despre baze de date inaccesibile în prezent, dar care și-ar dori să devină publice sau cu acces pentru jurnaliști. Cel mai des a fost menționată baza de date de la Cadastru, inclusiv cu posibilitatea de a căuta informația necesară după nume, prenume, IDNO, nu doar conform adresei (10 mențiuni) și accesul la registrele conducătorilor auto și transporturilor (8 răspunsuri). De asemenea, s-a menționat și despre necesitatea de a avea acces la Registrul persoanelor juridice, inclusiv a societăților pe acțiuni (6 mențiuni) și acces la istoricul întreprinderilor (5 mențiuni). 

Printre alte solicitări propuse de jurnaliști se mai numără accesul la datele fiscale, traversările de frontieră, acces la lista originală a donatorilor partidelor politice și arhiva deciziilor judecătorești.

¹ La 11 noiembrie 2021, Parlamentul a votat proiectul de lege nr. 199, numit digitizarea, care vine să aducă modificări la mai multe acte normative, iar una dintre principalele se referă la anularea obligației de înregistrare și autorizare în calitate de operator de date cu caracter personal
 
 


Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.

Sursa foto:ont.by