În cadrul discuțiilor, experți media, jurnaliști, manageri de instituții media, reprezentanți ai legislativului și ai societății civile s-au referit la mai multe probleme de actualitate legate de domeniul mass-media, precum: monopolizarea pieței publicitare, lipsa informației despre proprietarii instituţiilor media, activitatea economică dificilă a mass-mediei etc. Participanții la dezbatere au discutat și despre fenomenul plagiatului în mass media, importanța reflectării corecte şi echidistante a evenimentelor, manipularea opiniei publice și statutul jurnalistului în contextul dezvoltării Internetului.
Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a prezentat pe scurt rezultatele raportului despre evaluarea libertății presei în țările Parteneriatului Estic. Astfel, chiar dacă, în general, situația cu privire la libertatea presei în Moldova este mai bună în raport cu alte state din Parteneriat, directoarea CJI a punctat mai multe probleme care îngreunează activitatea presei în Moldova. Este vorba despre excluderea la început de an a trei posturi de televiziune din grila de emisie a distribuitorilor de servicii, tergiversarea numirii membrilor Consiliului de Observatori al radiodifuzorului public, interzicerea accesului jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului ș. a. În același timp, Nadine Gogu a evidențiat progresele înregistrate pe segmentul online în Republica Moldova.
Directoarea ”Ziarului de Gardă”, Alina Radu, este de părere că în Moldova mai este mult de lucru la capitolul libertății presei și că presa ar trebui să preia practica europeană. În opinia directoarei ziarului de investigație, în Moldova, jurnaliștii se confruntă cu probleme legate de accesul la informație, iar taxele pentru solicitarea informației de la autorități sunt nejustificate. ”Reporterii de investigație, într-un fel, lucrează pe un câmp minat”, a remarcat Alina Radu. Ziarista s-a arătat revoltată și de problemele care există la distribuirea ziarelor de către ÎS “Poșta Moldovei”.
Referindu-se la fenomenul plagiatului existent în mediul jurnaliștilor, expertul media Petru Macovei a menționat că editorii și jurnaliștii adeseori neglijează această problemă.
Experta în legislația media, Olivia Pîrțac, a opinat că asemenea cazuri ar trebui să fie rezolvate la nivel de autoreglementare cu suportul Consiliului de Presă. În acest sens, mai mulți experți prezenți au vorbit despre necesitatea educării publicului în ceea ce privește cultura consumului informației.
O altă problema abordată de jurnaliștii prezenți la dezbatere a fost concentrarea publicității mass-media. Redactorul-șef al ziarului ”Panorama” Vladimir Thoric a declarat că ziarele sunt la un pas de a falimenta din cauza că toată publicitatea ”pleacă” la televiziuni. ”Publicitatea pleacă la două mari sales house-uri, care sunt controlate de Plahotniuc și Filat”, a concluzionat Thoric.
În același timp, jurnalistul și directorul reprezentanței moldovenești a companiei Teleradio MIR Ion Terguță consideră că presa din Moldova ar trebui să-și schimbe strategia de dezvoltare. Acesta susține că mass-media ar trebui să depășească ”nivelul de ONG” și să orienteze produsul spre consumator. ”Diferența dintre noi și americani este că ei au o industrie”, a adăugat Ion Terguță.
Deputatul PLR Valeriu Saharneanu, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a susținut discuțiile profesioniștilor din mass-media, remarcând totodată că “mass-media va fi cu adevărat puternică atunci când va fi credibilă”. Valeriu Saharneanu a asigurat participanții că în calitate de deputat va promova în continuare inițiativele legislative în domeniul mass-media în Parlamentul Republicii Moldova. Totodată, deputatul a opinat că pentru eficientizarea acțiunilor este necesar un efort conjugat al reprezentanților mass-media și al legislatorilor. Valeriu Saharneanu s-a arătat indignat de faptul că în produsele mediatice persistă multă superficialitate, încălcări ale normelor deontologice, ceea ce discreditează și pun în pericol respectul pentru mass-media.
De notat că Indicele Libertăţii Presei a fost realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu organizaţia Internews-Ukraine, cu suportul financiar al Uniunii Europene.