DEZBATERE Ziariştii critică ideea de a finanţa jurnalismul de investigaţie din banii recuperaţi de stat în urma anchetelor de presă

Un proiect de lege ce vizează finanțarea jurnalismului de investigație a stârnit discuții în contradictoriu în România. Potrivit inițiativei legislative, jurnaliştii ar urma să primească, dintr-un fond special, 2% din valoarea prejudiciului recuperat la bugetul de stat în urma anchetelor ziaristice. Autorii susțin că proiectul are scopul să încurajeze jurnaliștii să dezvăluie acte de corupție. O astfel de soluție de finanțare este criticată însă atât de ziariștii din România, cât și de cei din Republica Moldova.
 
Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice (CIN), este de părerea că o astfel de lege ar fi irealizabilă, deoarece, la modul practic, va fi foarte greu de dovedit că în bugetul de stat au fost acumulate anumite surse financiare ca urmare a investigațiilor jurnalistice. „În Republica Moldova nu există un sistem funcțional de remunerare a ofițerilor de urmărire penală, care demască fapte grave de crimă organizată, infracțiuni economice etc. Nu cred în viabilitatea unui astfel de sistem de remunerare a jurnaliștilor de investigație nici la noi, nici în România”, afirmă Cozonac.
 
Potrivit președintei CIN, în România au fost realizate anchete foarte bune în ultimii ani, au fost deconspirate rețele de crimă organizată cu ramificații mari, dar în final, nu s-a întâmplat mare lucru. „De exemplu, investigațiile ce țin de rețele criminale de evaziune fiscală la importul de legume. Chiar dacă au fost pornite câteva dosare penale, pe parcursul unui an de zile nu s-a schimbat nimic”, a menţionat Cornelia Cozonac. „Când știi cât de greu se realizează investigațiile, iar reprezentanții organelor de drept nu întreprind nimic pentru a schimba situația, nici chiar atunci când jurnaliștii scot totul la suprafață, dezamăgirea e mare. Nu ai cum să crezi că cineva dorește să susțină jurnalismul de investigație. De regulă, celor de la conducere nu le prea convine ca jurnaliștii să realizeze investigații bune. Cu atât mai mult, nu cred că vor dori să-i încurajeze în acest demers”, a concluzionat preşedinta CIN.
 
Prea puţină transparenţă

La rândul său, Alina Radu, directorul „Ziarului de Gardă”, este de părerea că în condițiile în care nu avem o transparență a proprietarilor instituţiilor media, nu putem vorbi despre sinceritatea denunțării actelor de corupție în presă. „Am cunoscut în activitatea mea suficiente cazuri în care era vădită cooperarea între unele instituții de presă și instituțiile de stat. Parcă se denunțau niște cazuri de corupție concrete, dar, în același timp, mai curând avea loc o denigrare politică a unui adversar”, precizează Alina Radu. În context, jurnalista menționează că nu este clar nici modul în care unele instituții de stat reacționează la cazurile de corupție anunțate de presă – „unele cazuri minore sunt mediatizate cu mult patos, în timp ce altele, majore, sunt trecute sub tăcere”. 
 
Alina Radu crede că în cazul în care se va ajunge la adoptarea şi în ţara noastră a unei legi similare celei iniţiate în România, televiziunile bogate și obscure vor putea lua și cele 2% de la stat, pe când echipele sau jurnaliștii de investigație, care muncesc de sine stătător și care vor denunța cazurile de corupție, vor fi lăsați fără reacție publică, iar despre cazurile semnalate de ei se va spune că nu au fost probate oficial.
 
„Suntem câini de pază, nu recuperatori”

Și jurnalistul Ion Preaşcă de la ziarul „Adevărul” Moldova susţine că proiectul anunţat este mai curând o acţiune populistă. „Investigaţiile trebuie încurajate, dar nu prin astfel de acţiuni. Presa are rolul de câine de pază, nu de recuperator de bani furaţi. De aceștia trebuie să se ocupe autorităţile de control”, și-a argumentat opinia ziaristul.

Pavel Păduraru, de la ziarul „Timpul”, se arată la fel de sceptic privind o astfel de modalitate de remunerare a  jurnaliștilor. „Dacă şi va fi acordată această remunerare, cred că va fi valabilă doar în cazurile în care nu va atinge interesele de grup ale guvernării. Adică, se vor plăti bănuţi pentru dosare de rutină”. Pavel Păduraru crede că de această lege ar putea profita, mai ales, bloggerii plătiți de anumite formațiuni politice, care se vor transforma peste noapte în „jurnaliști de investigație”. Ziaristul de la „Timpul” e de părere că o astfel de lege ar putea fi adoptată doar dacă ar fi o cerință a instituțiilor europene, care doresc cu adevărat să facem reforme în justiție. 
 
„Nu suntem vânători de comori și căutători de epave”

Jurnalistul român Cătălin Tolontan a comentat pe blogul său că iniţiativa privind donarea către jurnalismul de investigație a 2% din prejudiciul recuperat nu este nici posibilă, nici corectă. „Jurnaliștii scriu pentru ca publicul să intre în posesia informațiilor, și nu pentru ca bugetul să-și recupereze banii“. În context, jurnalistul de la GSP România recunoaşte că, din cauza disfuncționalităților care au loc în România, ziariștii depășesc mandatul profesional: „Devenim, deși n-ar trebui, parte a deciziei politice, avem aere de procurori și pretindem că instituțiile statului trebuie să ne urmeze investigațiile...”. 

Cătălin Tolontan susţine că a comisiona ceea ce se scrie este împotriva regulilor esențiale ale meseriei. „Nu suntem vânători de comori și căutători de epave. Relevanța meseriei de jurnalist nu este proporțională cu anii de închisoare sau cu banii descoperiți în urma articolelor publicate. În niciun caz soluția de finanțare a presei nu poate sta la dispoziția unui judecător. Instanța stabilește dacă cineva e vinovat sau nu, nu dacă o investigație jurnalistică este valoroasă”, mai scrie jurnalistul pe blogul său.
 
Argumente în favoarea proiectului de lege

Deputatul român Tudor Ciuhodaru, inițiatorul proiectului de lege, susţine că prin această inițiativă se dorește crearea unui fond special, care să sprijine, „prin finanţarea directă, jurnalismul de investigaţie şi persoanele care au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat”.

Conform proiectului, „toţi cei care aduc la cunoştinţă publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate în mod direct organelor de cercetare şi urmărire penală orice acte de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau a oricăror acţiuni sau inacţiuni prevăzute de legea penală în vigoare, ce prin natura lor prejudiciază bugetul de stat, au dreptul să primească din Fondul special pentru jurnalismul de investigaţie o finanţare egală cu 2% din valoarea prejudiciului, în maxim 30 de zile de la vărsarea sumelor recuperate la bugetul de stat”.

Tudor Ciuhodaru mai spune că demersul respectiv „nu presupune cheltuieli bugetare şi nici crearea de instituţii speciale”, ci e „un instrument de luptă împotriva corupţiei instituţionalizate şi permite limitarea presiunilor politicului în activitatea jurnalistică, prin sprijinul financiar acordat jurnalismului de investigaţie”.