Autorii invocă lipsa de independenţă financiară a presei. „Sursele media existente şi cele nou apărute, de cele mai multe ori, s-au coagulat în jurul partidelor politice sau a unor „moguli de presă” – oameni de afaceri cu interese netransparente politice şi economice, care, prin mass-media pe care le finanţează, îşi propun să-şi crească propria influență şi credibilitate în societate. Aceste surse mass-media, de cele mai multe ori, nu ţin cont de principiul pluralismului de opinii şi acţionează în calitate de „bâtă politică” împotriva opozanţilor, prezentând în lumină favorabilă doar activităţile propriului patron”, se menţionează în studiu.
APE se referă şi la concentrarea mai multor instituţii de presă sub umbrela aceluiaşi patron, fapt ce creează doar aparenţa unei diversităţi a surselor de informaţii, care în realitate nu există.
O altă problemă abordată în studiu este lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte patronii instituţiilor de presă. „Surse mass-media cu adevărat independente şi obiective au rămas foarte puţine în Republica Moldova, acestea fiind aproape exclusiv cele care primesc finanţare directă sau prin diverse proiecte de la partenerii internaţionali de dezvoltare”, consideră autorii.
Aceştia recomandă Parlamentului să adopte proiectul de lege pentru modificarea Codului Audiovizualului în vederea asigurării transparenţei proprietăţii mass-media, iar ulterior să voteze un nou cod al audiovizualului.