A limita accesul presei în sala de şedinţe a Parlamentului înseamnă a limita accesul cetăţeanului la informaţie

Petiții, declarații, scrisori în adresa Președintelui Parlamentului, flash-mob-uri, mese rotunde cu participarea jurnaliștilor, juriştilor,  reprezentanților societății civile și a experților media – acestea şi alte acţiuni întreprinse pe parcursul anului 2014 nu i-au putut convinge pe deputaţi să renunţe la hotărârea lor de a interzice accesul presei în sala de şedinţe a Parlamentului. Clubul de Presă din 6 noiembrie a revenit la această chestiune, încercând să formuleze un mesaj clar pentru viitorii deputaţi, de la care, indiferent de culoarea politică, aşteaptă o mai mare deschidere faţă de presă şi o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă jurnaliştii acreditaţi în Parlament.
 
Redactora-coordonatoare a Portalului Media-Azi, Tatiana Corai, care a moderat Clubul de Presă, a subliniat în deschiderea evenimentului că, în pofida acțiunilor întreprinse, ”vocea jurnaliștilor nu a fost auzită, ca să nu zic că a fost neglijată”. ”Deputaţii au transferat foarte iscusit o discuţie serioasă, iniţiată de jurnalişti, pe terenul ”fustelor scurte”, părând să nu înţeleagă un lucru esenţial: prin limitarea presei în sala de şedinţe de fapt au limitat dreptul cetăţeanului de a fi informat. Ori anume aceasta presupune responsabilitatea unui jurnalist – să informeze obiectiv, echidistant şi să nu dea informația “cu linguriţa”, prin intermediari”, a afirmat Tatiana Corai. Pe post de moderator, jurnalista i-a îndemnat pe jurnaliştii acreditaţi în Parlament să vină cu propuneri concrete vizavi de soluţionarea problemei, pentru ca in 2015 să aibă acces liber în sala de şedinţe a Parlamentului.
 
Dorin Scobioală, corespondent Reuters, care activează în calitate de jurnalist acreditat în Parlament mai bine de 17 ani, a afirmat că actualele condiţii în care îşi exercită aici meseria jurnaliştii  sunt sub orice critică. ”Situaţia nu poate fi catalogată decât ca o “glumă proastă a actualei guvernări”, a constatat jurnalistul. “Vă recunosc că şefilor mei de la Berlin, Londra, Moscova de la Reuters nici nu îndrăznesc până acum să le spun că aceasta este soluţia permanentă pe care ne-o propune Parlamentul R. Moldova şi că astfel trebuie să lucrăm. Când sunt întrebat de ce nu avem imagini originale şi de ce ne mulţumim cu imagini captate de un tehnician din Parlament, le spun că e o soluţie provizorie, că încă nu s-au aranjat lucrurile la locul lor în noua clădire...”, a povestit el.

În context, Dorin Scobioală a amintit şi de întâlnirea pe care jurnaliștii acreditaţi au avut-o cu Președintele Parlamentului Igor Corman, prin luna martie, care le-a promis că în decurs de două săptămâni problema va fi soluționată şi jurnaliștii îşi vor relua activitatea în sala de ședințe. “Părea hotărât să rezolve foarte rapid, ne-a dat şi un termen – două săptămâni – ca după aceasta să auzim din nou nişte scuze stupide, precum că cei care au reconstruit sala au uitat să prevadă un loc pentru presă”, a relatat Dorin Scobioală.

Totodată, jurnalistul a subliniat că, invocând scuze şi explicaţii de genul ”fustelor scurte” şi ”tocurilor înalte” ale colegelor jurnaliste, deputaţii creează impresia că se îngrijesc mai mult de „confortul personal, ”confortul celor 101 ocupanţi ai fotoliilor comode din Parlament”, decât de asigurarea transparenţei acivităţii Legislativului.
 
În opinia unui alt participant la Clubul de presă, Dumitru Ciorici, director editorial Unimedia, parlamentarii “nu doresc ca jurnaliştii să aibă acces total în sala de şedinţe a Parlamentului”. Jurnaliștii devin incomozi pentru deputați pentru că îi pot surprinde în ipostaze ce le-ar putea compromite imaginea – ei pot observa ”când un deputat lucrează şi când stă pe Facebook; când a votat sau nu a votat o lege; când dormitează şi când se implică în discuții”...

Directorul portalului Unimedia a adus un șir de exemple care fac activitatea jurnaliștilor incomodă și, în final, conduc la distorsionarea informației și la dezinformarea publicului. “Sunt o mulţime de lucruri care incomodează jurnaliştii. De exemplu, din cauza lipsei imaginilor originale, toate posturile de televiziune au aceeaşi imagine, parcă ar fi trase la xerox. Uneori, se întâmplă ca jurnaliştii să nu cunoască ce deputaţi sunt în sala de şedinţe. A fost un caz când partidul de opoziţie a părăsit sala Parlamentului şi jurnaliştii nu ştiau despre aceasta, pentru că regizorul avea grijă să selecteze imaginile în aşa fel, ca să nu fie arătaţi că au plecat din sală. Am aflat abia la sfârşitul şedinţei că fusese un boicot”, a povestit Dumitru Ciorici. Directorul Unimedia s-a referit în detalii la condițiile de muncă ale jurnaliștilor, enumerând numeroasele dificultăți cu care se confruntă aceştia atunci când își pregătesc subiectele în camera mică, special amenajată pentru ei, calificând situaţia ca pe “un dezastru”. Jurnalistul a adus exemplul când din plenul Parlamentului “poate să se închidă sunetul microfonului de ambianţă – în acel moment, jurnaliştii privesc la monitoare ca la nişte răţi mute”, a spus el, subliniind că anume în astfel de împrejurări în Parlament pot avea loc diferite tranzacţii, negocieri, despre care nimeni nu aude nimic. ”Totuşi, Parlamentul este forul suprem al ţării, unde se discută legi ce vizează întreaga populaţie a ţării şi fiecare cetăţean ar trebui să ştie care este părerea fiecărui deputat pe un anumit subiect de interes public”, a subliniat Ciorici. Iar referitor la posibilitaţile tehnice de a transmite din plenul Parlamentului, Dumitru Ciorici consideră că această soluție ar putea fi, în mod real, aplicabilă chiar de mâine. Rămâne doar ca jurnaliștii să lobeze și să își revendice acest drept în continuare.

Și Vitalie Zamă, expert în legislație, prezent la Clubul de presă, a fost de părerea că deputații trebuie să-și onoreze promisiunile făcute, precum și să respecte Regulamentul Parlamentului, în care scrie negru pe alb că jurnaliştii acreditaţi au acces în sala de şedinţe a legislativului. „Având în vedere că țara noastră şi-a asumat nişte angajamente, semnând / ratificând diferite convenţii internaţionale, nicio altă hotărâre, fie şi provizorie, nu poate substitui aceste angajamente. Or, toate convenţiile internaţionale prevalează în raport cu orice altă reglementare internă care ar veni în contradicţie. Respectiv, din start, lipsa de acces a jurnaliştilor în sala de şedinţe a Parlamentului este inadmisibilă”, a menţionat Vitalie Zamă.

Expertul în legislație consideră că limitarea accesului jurnaliştilor la ședințele Legislativului, precum și plasarea acestora într-o încăpere fără condiții adecvate de muncă, constituie o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare și a dreptului la muncă.

Moderatoarea Clubului, Tatiana Corai, a amintit şi de o Scrisoare a Comisiei parlamentare de profil, adresată conducerii legislativului, încă în februarie 2014,  în care erau semnalate „lipsa condiţiilor de muncă pentru jurnalişti, limitarea libertății de exprimare etc.”.„Nici Comisia parlamentară care ne reprezintă şi cunoaşte foarte bine problemele noastre nu a putut opri decizia de îngrădire a presei în sediul renovat al Legislativului”, a concluzionat jurnalista.

Constantin Grigoriţă, cunoscut fotograf din Moldova, free lancer, a precizat că după întâlnirea cu președintele Igor Corman, fotografii și operatorii video au avut acces în sala de ședințe a Parlamentului o perioadă de două luni, după care acest acces le-a fost interzis pe motiv că jurnaliștii îi incomodează, le sustrag atenţia cu ”clănţănitul” aparatelor de fotografiat. “Din 2005 permanent stăteam în sala de ședințe şi nu încurcam la nimeni. Chiar ne salutau. Acum mai degrabă nu vor să vedem cu ce se ocupă în timpul ședinței și câți dintre ei au votat un anumit proiect de lege”, a spus Grigoriță.

Faptul că jurnaliștilor li se încalcă dreptul la libertatea de exprimare a fost constatat şi de Ghenadie Brega, student la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. “Observ că accesul în instituţiile statului începe să fie tot mai limitat sub ochii jurnaliştilor care tac. Mă miră faptul că jurnaliştii nu se solidarizează atunci când unui coleg i se încalcă drepturile. Păcatul presei este că nu vede că încălcările se fac zi de zi. Exact ca și broasca pe care o pui în apă caldă – nu mai îndrăzneşte să sară”. Ghenadie Brega a adus mai multe cazuri concrete, când unor jurnaliști li se permite accesul la ședințele publice, iar altora – nu, discriminându-i. “Comoditatea îi macină şi pe unii jurnalişti. Nu critică instituțiile statului numai ca să mai fie invitaţi și să li se permită accesul în continuare”, susţine Brega.

Subiectul privind accesul jurnaliștilor în Parlament rămâne a fi unul important și trebuie să se afle în atenția viitorului legislativ, au tras concluzia, la final, participanţii la Clubul de Presă. În lista propunerilor pentru schimbarea situației (portofoliu pentru viitorul Parlament) ei au trecut următoarele acțiuni: cererea insistentă pentru reamenajarea sălii, în aşa fel ca jurnaliştii să îşi poată ocupa locul și să poată transmite direct informaţia din Parlament, fără implicarea monitoarelor şi a persoanelor intermediare; lichidarea cenzurii și autocenzurii, care sunt distructive pentru jurnaliști; solidarizarea măcar pe anumite segmente a jurnaliştilor și conștientizarea faptului că fac parte dintr-o breaslă. Lista de propuneri este deschisă pentru toți cei care doresc să ia atitudine.
 
 
Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

Sursa foto: Media-azi.md