Potrivit experților, proprietarii instituțiilor mass-media sunt influențați de către politicieni ori sunt ei înșiși politicieni, ceea ce a influenţat politicile editoriale ale instituţiilor mass media. Comportamentul mass-media cu o săptămâna înainte de alegeri nu s-a schimbat esențial faţă de perioadele precedente, menținându-se aceeași tendință de favorizare a unor concurenți electorali și defavorizare a altora, în detrimentul corectitudinii şi echidistanţei în ceea ce priveşte prezentarea informației.
Reprezentanții organizațiilor care au efectuat monitorizarea au atras atenţia asupra mai multor nereguli admise atât în perioada dată, cât şi pe parcursul întregii campanii, de către cele 35 de instituții mass-media monitorizate (12 posturi TV, 10 portaluri online, 8 publicații de presă și 5 posturi de radio).
Ion Bunduchi, expert al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), a remarcat că “unii radiodifuzori cu acoperire națională, care sunt obligați să organizeze dezbateri electorale conform legislației, nu au făcut-o, iar radiodifuzorii regionali sau locali, care nu sunt obligați, dar sunt în drept să o facă, au organizat dezbateri”. A fost adus drept exemplu Prime TV, printre radiodifuzorii cu acoperire națională care nu au organizat nicio dezbatere electorală pe durata ultimei săptămâni a campaniei electorale.
Radio Noroc și Radio Plai, două posturi de radio, la fel, cu acoperire națională, deși au anunțat şi chiar au realizat câteva emisiuni de dezbateri, în final au renunțat, ”probabil, din cauza că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului nu a reacționat la aceste nereguli”, a afirmat Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), organizaţie implicată în procesul de monitorizare. “Puțini protagoniști au apărut în știri. Ne-am așteptat la un număr mai mare de concurenți electorali care să participe la dezbateri, dar nu a fost să fie. Astfel, publicul acestor posturi de radio a beneficiat de foarte puțină informație, mai exact, nu a avut acces la informații despre platformele electorale ale concurenților electorali, pentru a-şi da seama pentru cine să voteze”, a menţionat Nadine Gogu.
La rândul său, directorul Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, a remarcat că, din cauza legislației permisive, unii radiodifuzori publici “parazitează în campaniile electorale, plasează doar reclamă electorală, se îmbogățesc, dar nu reflectă evenimentul cel mai important, de interes public major, cum sunt alegerile”. Expertul a mai spus că există “puține exemple de bune practici în reflectarea campaniei electorale din acest an. Jurnaliștii și colectivele redacționale s-au poziționat de o parte a baricadei imaginare în acest război politic”.
Întrebați dacă au existat derogări de la legislație în ziua tăcerii și în ziua votării, experții au menționat că “interdicția respectivă are efecte minime și în esență se pierde, deoarece publicitatea stradală oricum este afișată, iar Internetul arată ceea ce a fost plasat anterior și aceste materiale rămân a fi accesibile și în aceste zile”.
În opinia expertului Petru Macovei, campania electorală din acest an a fost o confirmare în plus a faptului că guvernanţii nu au întreprins măsuri pentru a asigura transparența proprietății mass-media şi anticoncentrarea mass-media. „De doi ani discutăm foarte intens despre acest lucru, există și un proiect de lege de alternativă de modificare a legii audiovizualului care prevede anumite măsuri privind anticoncentrarea media. Lucrul acesta nu s-a întâmplat pentru că politicienii au interese pe piața media, unii dintre ei sunt proprietari de instituții mass-media. Atâta timp cât legislația permite, nu cred că, în timpul imediat următor, putem să ne așteptăm la anumite îmbunătățiri. Presa a fost partizană în mare parte în această campanie electorală pentru că proprietarii instituțiilor mass-media sunt influențați, la rândul lor, de către politicieni sau ei înșiși sunt politicieni”, a concluzionat Petru Macovei.
Ion Bunduchi a precizat, la fel, că monitorizarea mass-media pe parcursul a două luni de zile a demonstrat încă o dată că “jurnaliștii nu au capacitatea de a rezista la presiunile patronilor, care țin neapărat în cadrul campaniei electorale să facă jurnalism de partid. Jurnaliștii ar trebui să-și dea seama de aceasta. Acest jurnalism este cel mai plictisitor. În plus, după încheierea campaniei electorale, instituțiile media trebuie să muncească mult ca să câștige o anumită credibilitate în fața publicului”.
Rezultatele finale cumulative ale celor două luni de monitorizare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare vor fi prezentate la mijlocul lunii decembrie, în cadrul unui eveniment public, la care vor fi invitați patronii de instituții, editorii, reprezentanții societății civile.
Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014 are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din resursele alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).