Eşti aici

Raport anual 2014

 
Misiunea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), organizaţie neguvernamentală (ONG), este de a facilita dezvoltarea unei societăți informaționale prin consolidarea unei prese libere și viabile, inclusiv new media,  prin intermediul proiectelor ce oferă educație în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii de media advocacy, cercetare, media literacy și produse jurnalistice nonprofit.

CUPRINS

 

 

Evenimentul de premiere Jurnaliștii anului, 18 decembrie 2014

Echipa Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) a continuat și în 2014 să oferejurnaliștilor activități utile și interesante. Astfel, jurnalişti din presa locală şi naţională au participat la mai multe programe de instruire, axate pe teme cum ar fi abordarea echilibrată a genului în mass-media, realizarea corectă și profesionistă a subiectelor de interes public.

Ca și în anii precedenți, au beneficiat de susținerea CJI și jurnaliştii din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri, care au fost antrenați în diferite programe de stagii, training-uri și proiecte comune. În 2014, CJI și-a extins aria de activitate printr-un proiect destinat exclusiv consumatorilor de media, care promovează educația mediatică în rândul tinerilor.Peste 600 de liceeni și studenți au participat la lecțiile de educație mediatică desfășurate la Chișinău, Ialoveni, Criuleni, Anenii-noi, Leova, Hâncești, Nisporeni, Căușeni și alte localități.
 

Studenții ȘSAJ,promoția anului de studii 2014-2015

CJI a continuat să organizeze tradiționalele întâlniri aleClubului dePresă, la care mai mulți jurnaliști, studenți, reprezentanți ai societății civile și publicul larg au discutat despre procesul de integrare europeană și semnificațiile acestuia pentru țara noastră.

Departamentul Politici şi Legislaţie Media a monitorizat constant evoluția legislației mass-media, precum și abuzurile împotriva reprezentanților presei, luând atitudine în situațiile grave prin intermediul unor declarații. De asemenea, CJI a acordat asistență juridică gratuită instituțiilor media și reprezentanților acestora. Departamentul a mai organizat instruiri pentru jurnaliști pe aspecte legale privind obținerea informațiilor de interes public. În scopul de a informa jurnaliștii și instituțiile media despre cele mai noi modificări legislative din domeniu, au fost elaborate șase buletine legislative.
 

Ședința Clubului de Presă din
19 septembrie 2014

Pe segmentul de cercetare, CJI a elaborat și a lansat Peisajul Mediatic pentru anul2013 și trei Indici ai Libertății Presei în Țările Parteneriatului Estic. De asemenea,împreună cu alte organizații de media, CJI a monitorizat comportamentul mass-mediei în campania electorală. Departamentul Media Azi şi Cercetare a menținut în vizorul său evenimentele care au avut loc pe parcursul anului în mass-media autohtonă și internațională. Toate acestea au fost reflectate în știri, comentarii și interviuri publicate pe portalul Media Azi. Subiectele abordate au vizat în temei principalele probleme ale presei pe care le-a ridicat CJI în anul 2014: transparența proprietăților mass-media, accesul jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului, dezbaterea unor proiecte de legi privind modificarea Legii audiovizualului, promovarea accesului liber la informație și a libertății de exprimare. Începând cu luna octombrie, portalul Media Azi a inaugurat o rubrică de comentarii despre respectarea standardelor europene în mass-media națională.

Echipa Departamentului de Advocacy şi Producţie a realizat mai multe proiecte video, care pot fi vizionate pe portalul Media Azi. Acestea aduc în prim-plan istorii de succes ale femeilor din Moldova, promovează ideea de integrare europeană, reflectă anumite fenomene cu care se confruntă în prezent societatea.

Tot în 2014, CJI a organizat două evenimente tradiționale menite să solidarizeze breasla jurnalistică, să apere libertatea presei și să promoveze jurnalismul de calitate - „Zilele Libertăţii Presei” (în luna mai) și Gala anuală a Clubului de Presă, activitate în cadrul căreia au fost premiați jurnaliştii anului (în luna decembrie).

CJI a editat, şi în acest an, revista „Mass-media în Moldova”, singura publicaţie analitică bianuală ce reflectă problemele din domeniul mass-mediei, care apare din anul 1995.
 
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism (ȘSAJ) a continuat, în 2014, să pregătească jurnalişti, în anul academic 2014-2015 fiind admişi la studii 13 studenți. În luna iunie, cea de-a opta promoţie a Şcolii a completat rândurile reporterilor în cadrul instituţiilor de presă din republică: posturile de televiziune PRO TV, Jurnal TV şi Realitatea TV, Radio Europa Liberă, “Ziarul de Gardă”, “Timpul”, Unimedia.

 
În 2014, ȘSAJ şi-a continuat activitatea de instruire a noii generaţii de jurnalişti. Astfel, după zece luni de studii, pe data de 20 iunie 2014, cincisprezece studenți au primit certificatele de absolvire a ȘSAJ. Spre deosebire de anii precedenți, în acest an, ceremonia de absolvire a avut loc la Chișinău, alături de ultima serie de absolvenți la eveniment participând și instructorii școlii.
 
În scopul recrutării studenților pentru anul de studii 2014-2015 au fost organizate mai multe acțiuni de promovare printre care tradiționala Campanie de admitere și difuzarea de spoturi la mai multe posturi de radio și TV din țară. Astfel, echipa ȘSAJ a organizat câteva vizite de promovare la universitățile din Bălți, Cahul, Comrat și Tiraspol. O comisie formată din instructorii ȘSAJ şi manageri media au examinat dosarele depuse de către candidaţi, care ulterior au fost supuși testului de admitere şi interviului.
 
Ca rezultat, în anul academic 2014-2015 au fost admiși 13 studenți, originari din municipiul Chișinău, dar și din raioanele Leova, Sângerei și Bălți. Vârsta medie a studenţilor este de 25 de ani. O nouă promoție de studenți ȘSAJ numără absolvenți de licenţă și masterat în marketing, sociologie, științe politice, relații publice, relaţii internaţionale și integrare europeană din Moldova, România și Italia. Cei mai mulţi din ei au în spate o bogată experienţă de voluntariat în diverse organizaţii naţionale, precum Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova, IDIS Viitorul, Hyde Park. Timp de 10 luni studenții beneficiază de o pregătire profesională intensă şi vor deprinde abilități atât teoretice, cât și practice din domeniul jurnalistic, învâțând și lucrând în regim de redacţie.
 
În prima zi de studii, 1 septembrie 2014, viitorii jurnaliști au fost salutați de instructorii ȘSAJ – Dumitru Marian și Vasile Botnaru. Aceștia au transmis studenților un mesaj de bun venit, dorindu-le răbdare, curaj, perseverență, corectitudine și dedicație în viitoarea profesie. Tradiţional, în prima zi de studii, a fost organizată o întâlnire și cu foştii studenţi ȘSAJ. Absolvenţii promoţiei 2013-2014 le-au împărtăşit noilor colegi experienţa lor, oferindu-le sfaturi cum să depăşească dificultăţile care îi aşteaptă pe durata studiilor, dar şi la angajarea în câmpul muncii.
 
Anul de studii 2014-2015 a început cu “Introducere în Jurnalism” (1-3 septembrie), curs susţinut de către Vasile Botnaru, director al Biroului din Chişinău al postului de Radio Europa Liberă (REL). Studenţii au avut ocazia să însuşească noţiuni precum obiectivitatea, imparţialitatea şi corectitudinea – principii fundamentale ale jurnalismului de calitate. Un accent deosebit s-a acordat surselor şi tehnicilor de lucru în scrierea unui material jurnalistic.
 
Următorul curs, “Ştirea” (4-12 septembrie), a fost moderat de Vitalie Dogaru, realizator de emisiuni la Publika TV, şi Diana Răilean, reporter REL, absolventă a ŞSAJ. Timp de o săptămână instructorii i-au învățat pe studenți structura știrii, lead-ul, lucrul cu sursele și background-ul. Cei mai mulţi dintre tineri au menţionat valoarea practică a cursului – au scris știri și au făcut muncă de teren. Au urmat câteva zile de “Fotojurnalism” (15-19 septembrie) cu Nicolae Pojoga. La acest curs studenții au învăţat programele de editare, în special Photoshop-ul; care sunt principiile etice pe care trebuie să le respecte un jurnalist la realizarea fotografiilor şi ce informații să conţină legenda pentru imagini. După orele teoretice, studenţii au realizat lucrările finale în localitatea Coloniţa, mun. Chişinău.
Despre Codul etic al jurnaliştilor din Moldova şi alte documente privind etica și deontologia profesională studenţii au aflat în cadrul cursului “Etica şi diversitatea în mass-media”, prezentat de Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, şi de Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente. În cadrul cursului “Legislaţia mass-media”, predat de avocata Tatiana Puiu, studenţii s-au familiarizat cu noţiuni precum libertatea de exprimare, accesul la informaţii, drepturile de autor şi drepturile conexe.
 
În următoarele două luni programul de studii a inclus cursurile specializate: ”Interviul” (22-25 septembrie), ţinut de Vitalie Dogaru, realizator de emisiuni la Publika TV, şi “Articole lungi” (29 septembrie – 7 octombrie) predat de Alina Radu, directoarea publicației “Ziarul de Gardă”. Ulterior, timp de trei săptămâni, studenţii au învăţat să scrie ştiri şi reportaje radio. Deprinderile teoretice şi practice le-au fost împărtăşite de jurnalistele Liliana Barbăroşie (REL) şi Liliana Nicolae (Radio România Actualităţi). Studenții au participat la realizarea unor buletine de ştiri în cadrul cursului “News room” (14 octombrie – 6 noiembrie) cu Vasile Botnaru (REL). Potrivit evaluărilor făcute de studenţi, ultima săptămână a cursului “Jurnalism radio” a fost cea mai dificilă, dar şi cea mai productivă și interesantă. Unii studenți au menționat că au îndrăgit munca în radio și că aceasta li s-a părut foarte interesantă.

 

   Studenții ȘSAJ alături de instructorul
           Dorin Scobioală la cursul
                 de Jurnalism TV
Cursul „Jurnalism TV” a fost anticipat de un modul necesar pentru iniţierea în producţia televizată. De la instructorul local Dumitru Marian studenții au învăţat să utilizeze echipamentul tehnic, au aflat ce funcţii au camerele video și care sunt programele de editare/montare a conținutului video. Ulterior, cursul de “Jurnalism TV” (17 noiembrie – 5 decembrie) a avut aceeași schemă ca și cel de radio. Dorin Scobioală, corespondent în Moldova al Reuters Television și al Antenei 3 (România), precum şi Viorica Zaharia, editor Pro TV Chişinău, le-au vorbit studenţilor despre principiile de bază ale ştirii și reportajului TV. Împreună cu instructorii, studenţii au mers pe teren, au realizat interviuri, reportaje și au însuşit tehnica stand-up-ului. În a treia săptămână, divizati în două grupuri şi ghidaţi de Artur Corghencea, director de știri la Pro TV Chișinău, studenţii au produs trei buletine de ştiri TV.

 

Primul semestru al anului de studii 2014–2015 s-a încheiat cu „Jurnalismul online” (8-19 decembrie). Timp de două săptămâni, studenţii și-au dezvoltat competențe de bază în online. Liliana Barbăroșie, reporter al REL, le-a vorbit studenților despre specificul ştirii online, tehnica galeriilor foto şi prin ce se deosebesc acestea de formatul tipărit, radio sau tv. Ulterior, de la Tatiana Ețco, jurnalist freelancer, ei au învățat cum să utilizeze instrumentele multimedia pentru diverse platforme online.
 
Un jurnalist profesionist trebuie să posede gramatica limbii române, de aceea începând cu luna octombrie, studenţii ȘSAJ s-au întâlnit, de două ori pe săptămână, cu Cristina Mogâldea, șefa Departamentului Media Azi și Cercetare de la CJI, în cadrul cursului de “Stilistică”. Studenţii au analizat greşelile gramaticale din materialele scrise de ei și au învăţat cum să scrie corect.
 
În luna decembrie, şaisprezece studenți și absolvenți ai Școlii de Studii Avansate în Jurnalism au fost instruiți în jurnalismul de date deschise. Instruirea, care a durat trei zile, le-a oferit participanților posibilitatea de a căuta, a prelucra și a utiliza diferite tipuri de date cu scopul de a obține informații de interes public, în conformitate cu principiile jurnalismului profesionist. “Data Journalism Camp”, aflat la a doua ediție, a fost facilitat de Paul Radu, RISE Project (România), şi Dumitru Lazur, expert media (Moldova). 

 

       Ambasadorul Ungariei, Mátyás Szilágyi, invitatul Clubului de discuții,
30 octombrie 2014

Pe lângă cursurile de bază, lunar, în cadrul ȘSAJ au fost organizate Cluburi de discuții cu experți, ambasadori, politicieni, activiști, în cadrul cărora s-au discutat și s-au dezbătut diferite subiecte. Anul acesta Cluburile de discuții au fost dedicate tematicii Uniunii Europene. Astfel, în perioada octombrie-decembrie 2014, studenții s-au întâlnit cu ambasadorii țărilor membre ale UE în Moldova și au discutat despre experiența și parcursul lor de aderare/integrare europeană, precum și despre activitatea ambasadelor țărilor membre UE în țara noastră.  Printre invitați s-au numărat: Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Ambasadorul Michael Scanlan;  Ambasadorul Ungariei în Republica  Moldova, Mátyás Szilágyi; Ambasadorul României în Moldova, Marius Lazurca. Școala de Studii Avansate în Jurnalism a fost lansată pe data de 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnaliști profesioniști pentru mass-media din Moldova. Din 2006 și până în present, peste 90 de tineri jurnaliști au absolvit această instituție. Majoritatea din ei sunt angajați în domeniul mass-mediei din Republica Moldova: Radio Europa Liberă, TV Moldova 1, PRO TV Chișinău, Jurnal TV, “Ziarul de Gardă”, Publika TV, Canal2, Radio Chișinău, “Ziarul Național”, “Evenimentul Zilei”. Mai multe detalii despre școală le puteți găsi pe pagina electronică www.scoaladejurnalism.md.

 
CJI are o experiență vastă în instruirea jurnaliştilor. Timp de 20 de ani de activitate, CJI a organizat programe de instruire pentru jurnalişti din toată ţara, inclusiv din UTA Gagauz-Yeri şi din regiunea transnistreană, cu participarea unor experți locali și internaționali. La fel ca în anii precedenți, și în anul 2014, CJI a avut o ofertă de instruire variată, în corespundere cu noile tendinţe de dezvoltare a mass-mediei şi necesităţile jurnaliştilor.

Egalitatea genului în mass-media
În anul 2014, CJI a continuat să depună eforturi de promovare a imaginii femeii în mass-media, printr-un proiect lansat în 2013 şi care a fost realizat cu aportul mai multor actori strategici: lectori universitari, exponenţi ai societăţii civile şi jurnalişti.
 

Jurnaliști instruiți să promoveze egalitatea genului în mass-media

Ca urmare a participării la două ateliere de lucru (22-23 noiembrie 2013 şi 20-21 februarie 2014), o echipă de lectori de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională, Universitatea Slavonă, Universitatea de Stat din Bălţi şi Universitatea de Studii Europene au elaborat 5 curricule universitare “Abordarea genului în mass-media”. Acestea includ noţiuni precum ca gender-ul, strategiile de mediatizare echilibrată a genului, precum şi paradigma egalității de gen. Potrivit expertei în problematica de gen, Daniela Terzi-Barbăroşie, este important ca studenţii de la specialităţile de jurnalism să perceapă termenii ”gen” şi ”gender” în mod critic, să se obişnuiască să interpreteze studiile şi cercetările statistice din acest domeniu.
 
La capitolul utilitatea curriculelor, Lilia Raciula şi Diana Vrabie, lectori la specialitatea jurnalism din cadrul Universităţii de Stat din Bălţi, au menţionat că au introdus acest curs în categoria celor opţionale, iar studenţii vor avea posibilitatea să înveţe noţiuni despre gender, identitatea de gen, principiul meritocraţiei, egalitate şi echitate.
 
Acelaşi proiect a dat posibilitate unui grup de 17 jurnalişti să participe la două instruiri (28-29 martie şi 11 aprilie 2014) „Abordarea echilibrată în mass-media a subiectelor despre femei şi bărbaţi”. Instructoarea programului, Daniela Terzi-Barbăroșie, şi invitaţii speciali (Alina Radu, directoare ZdG, Catinca Mardarovici, Clubul Femeilor 50/50) i-au ajutat pe participanţi să-şi descopere propriile stereotipuri, să propună soluții pentru a le depăși şi le-au sugerat să includă în agenda lor și contactele mai multor femei experte, încurajându-i să reflecte subiectele de presă, citând atât surse masculine, cât și feminine.
 
Ulterior, jurnaliştii şi-au continuat munca în afara instruirilor, pregătind materiale jurnalistice care să abordeze cu profesionalism şi bună-credinţă subiectul egalităţii genului și anumite atitudini discriminatorii înrădăcinate în societate legate de bărbați și femei. Astfel, în iulie 2014 a apărut de sub tipar publicaţia "Egalitatea genului: stereotip și adevăr". Aceasta conţine 15 materiale ce ilustrează istoriile de viață ale mai multor femei și bărbați care reprezintă exemple de reușită în domenii considerate a fi strict feminine sau masculine. 
 
Jurnaliștii implicați în acest proiect au recunoscut că această inițiativă este una foarte binevenită: "În societatea noastră încă mai sunt bine înrădăcinate stereotipurile precum că "bărbatul e capul familiei şi marele şef", "locul femeii e la cratiţă", ceea ce plasează femeia pe planul secund, pe când în prezent avem nevoie şi este timpul să fim în pas cu realităţile. Practica demonstrează că femeile se descurcă destul de bine în domeniile considerate pur bărbăteşti, iar bărbaţii reușesc să se afirme cu succes în profesii atribuite, prin stereotip, doar femeilor", a spus Tatiana Mitrofan, reporteră la "Observatorul de Nord".
 
Pentru a ajuta jurnaliștii să identifice și să promoveze în materialele jurnalistice femeile cu experiență profesională relevantă, CJI a creat o bază de date cu contactele mai multor femei experte în diverse domenii de activitate: economie, medicină, ecologie, administraţie publică, drepturile omului, psihologie. CJI invită jurnaliştii să utilizeze în munca de documentare această bază de date şi să echilibreze astfel vizibilitatea femeilor şi bărbaţilor în mass-media.
 
Toate aceste rezultate au fost obținute de echipa CJI în cadrul proiectului „Schimbarea percepţiei femeii în societate prin intermediul mass-media”, în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, cu susţinerea financiară a Ambasadei Olandei, prin intermediul Programului MATRA
 
Asistenţă şi instruire pentru jurnaliștii din UTA Gagauz-Yeri și regiunea transnistreană
CJI este unul din primele ONG-uri care au început colaborarea cu jurnaliştii din regiunea transnistreană. Nici anul 2014 nu a fost o excepţie, mai mulți jurnalişti transnistreni au participat la diverse activităţi desfăşurate pentru a facilita comunicarea dintre jurnalişti, parteneri şi organizaţii de media de pe ambele maluri ale Nistrului.
 
Program de stagii pentru jurnaliştii din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri
Publika TV, MIR, Radio Moldova, redacţiile ziarelor „Panorama” şi „Moldavskie Vedomosti” au găzduit şase studenţi, tineri jurnalişti, dar şi ziarişti care au dorit să-şi reîmprospăteze tehnicile de a scrie ştiri şi reportaje interesante publicului. Astfel, în perioada februarie-octombrie 2014, stagiarii din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri au reuşit să stabilească noi relaţii de colaborare cu colegii lor de la Chişinău, să facă schimb de experienţă într-un mediu profesional favorabil. Stagiarii au învățat mai multe despre principiile jurnalistice: obiectivitate, transparență, echilibru, pluralism al surselor; au desfășurat activități practice, atât în redacții, cât și pe teren și au aflat mai multe detalii din experiența de lucru a jurnaliștilor de la Chișinău.
 
Atât stagiarii, cât și redacțiile care i-au găzduit consideră experiența programului de stagii ca fiind una benefică, din care au avut multe de învățat și care contribuie la consolidarea relațiilor de colaborare dintre jurnaliștii din diferite localități ale Republicii Moldova.
 
Ala Chiosea, care a efectuat stagiul practic la Radio Moldova, a menționat: “Stagiul mi-a dat posibilitatea să observ și să analizez un alt stil de scriere a materialelor pentru radio, de înregistrare a vocii, de pregătire a textelor, de selectare a evenimentelor care urmează a fi reflectate”.
 
Irina Pineghina, stagiară la „Moldavskie Vedomosti”, a ținut să sublinieze că cele cinci zile petrecute în redacție au făcut-o să-și îmbunătățească abilitățile de scriere și să înțeleagă mai bine contextul politic, social și economic din țară, pentru a scrie materiale complete și a arăta publicului toate fațetele unei probleme. În perioada 2010-2014, peste 30 de jurnalişti din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri au beneficiat de programe de stagii în redacţii de la Chişinău şi Bălţi.
 
Programe de instruire și proiecte comune realizate de jurnaliștii de pe ambele maluri ale Nistrului
33 de jurnalişti din presa naţională şi locală au participat la două programe de instruire axate pe abordarea profesionistă a subiectelor ce vizează minoritățile și grupurile social vulnerabile, organizate de CJI la 28 februarie – 1 martie și 10 – 11 iulie 2014.   

 

Participanții la instruire au învățat cum să abordeze în presă subiecte sensibile

Ca rezultat al acestor două instruiri, jurnaliştii de pe ambele maluri ale Nistrului:

  • au învăţat cum să abordeze subiecte despre grupuri minoritare și persoane social vulnerabile din perspectiva unor exemple de reușită și istorii de succes;
  • au deprins abilităţi și tehnici de abordare a unor subiecte sensibile, respectând principiile eticii jurnalistice şi promovând valorile unui jurnalism de calitate;
  • au propus idei de subiecte care să diminueze stereotipurile și atitudinile discriminatorii;
  • au stabilit relaţii de colaborare şi parteneriat.
Reunind participanţi din Bălţi, Chişinău, Ialoveni, Comrat, Ciadîr-Lunga, Bender și Tiraspol, activitatea şi-a propus să îmbunătăţească abilităţile jurnaliştilor de a scrie subiecte despre această tematică, respectând principiile eticii jurnalistice şi promovând valorile unui jurnalism de calitate.
 
Instructorii programelor, Nadine Gogu (directoare executivă a CJI), Petru Macovei (director executiv al API), Alina Radu (directoare a “Ziarului de Gardă”), și invitații speciali Tyrone Shaw (expert media din Statele Unite ale Americii) și Angela Frolov (coordonatoare de program la Centrul Genderdoc-M) au încurajat jurnaliștii să realizeze subiecte despre minorități și persoane social vulnerabile, fără abateri de la normele etice, îndemnându-i să aleagă o abordare mai profundă atunci când scriu despre astfel de persoane.
 
Ulterior, din 33 de participanţi la instruiri, CJI a selectat în bază de concurs 20 de jurnaliști de pe ambele maluri ale Nistrului. Astfel, în perioada martie – iulie și septembrie – octombrie 2014, douăzeci de jurnaliști de la diverse instituții media din Chișinău, Ialoveni, Comrat, Ciadîr-Lunga, Bender, Râbnița și Tiraspol au realizat materiale comune. Acestea au abordat aspecte din viața grupurilor minoritare și a celor social-vulnerabile, dificultăți pe care le întâlnesc zi de zi, dar și istorii convingătoare de reușită, menite să diminueze anumite stereotipuri și atitudini discriminatorii.
 
"Participarea la proiect mi-a oferit posibilitatea să înțeleg mai  bine această tematică și să realizez că pot fi scrise istorii interesante, pozitive despre grupurile social vulnerabile, prin care să promovăm exemple de succes pentru societate", a spus Petru Cosoi, reporter Unimedia.
Materialele realizate pot fi citite AICI. 
 
Programul de stagii, instruirile și proiectele comune au fost realizate în cadrul proiectului “Promovarea drepturilor minorităţilor şi ale grupurilor marginalizate din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri prin intermediul mass-media” implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul financiar al organizaţiei Civil Rights Defenders din Suedia, partener CJI.

 
Asistență pentru sectorul neguvernamental transnistrean
În octombrie 2014, la Tiraspol, CJI a lansat studiul “Sectorul neguvernamental de media în regiunea transnistreană: realităţi şi perspective de dezvoltare” (în limbile română și rusă). Studiul evaluează situaţia actuală a sectorului neguvernamental de media din regiunea transnistreană prin necesitățile și problemele cu care se confruntă acestea și oportunitățile de dezvoltare oferite jurnaliștilor.

Una dintre concluziile esenţiale ale cercetării este că ONG-urile de media transnistrene trebuie să continue dezvoltarea și consolidarea societății civile prin promovarea drepturilor și libertăților civile, a jurnalismului civic, mass-media online și a culturii dialogului public.

“Organizațiile și asociațiile al căror domeniu de activitate este libertatea de exprimare și mass-media înregistrează anumite progrese în dezvoltarea lor, însă acestea au nevoie în continuare de susținere din partea partenerilor internaționali. De asemenea, breasla jurnalistică transnistreană are nevoie de coeziune pentru a face mai ușoară munca jurnaliștilor”, opinează Ruslan Mihalevschi, autorul studiului. Cercetarea a fost elaborată în baza chestionării și intervievării a 17 persoane – 11 jurnaliști și 6 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de la Tiraspol, Bender, Dubăsari, Râbnița.  
 
Ca urmare a recomandărilor făcute de autorii studiului, CJI a consultat și asistat un grup de inițiativă format din patru jurnaliști transnistreni, în procesul de înregistrare a unei organizații de media la Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu denumirea MeDiaLog.
 
CJI menționează că în iunie 2013 a fost lansată o altă cercetare pilot – Studiul de necesităţi ale media transnistrene realizat de o echipă de experţi din Moldova și Bulgaria.
 
Această lucrare a fost realizată în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană (FEE) din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul “Promovarea libertății mass-media în regiunea transnistreană prin intermediul fortificării sectorului neguvernamental” a fost implementat de CJI. Opiniile exprimate în cadrul publicației țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.
 
Inițiative CJI pentru promovarea integrării europene
Peste 80 de jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, misiunilor diplomatice, instituțiilor guvernamentale și neguvermentale, studenți și profesori, consumatori de media au participat la o serie de evenimente European Cafe, organizate de CJI, în perioada mai-septembrie 2014.
 
Agenda discuțiilor a inclus subiecte ce vizează grupurile minoritare, sistemul educațional și oportunitățile oferite de UE studenților moldoveni, identitatea și unitatea în contextul integrării europene a Moldovei. Prin intermediul discuțiilor neformale, participanții au avut posibilitatea să facă schimb de idei, să distrugă preconcepțiile despre UE și integrarea europeană, preluând experiența Slovaciei și altor țări membre ale UE.
Una dintre concluziile trase în cadrul European Cafe a fost că Moldova poate reuși să fie parte a valorilor europene, însă e nevoie de câteva compromisuri. 
 
În acest sens, participând la un eveniment European Cafe, Excelența Sa, Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menționat că într-o oarecare măsură însăși Moldova poate fi privită ca Uniunea Europeană în miniatură și, pentru a-și construi viitorul, trebuie să depășească problemele identitare și să identifice posibilități de dezvoltare economică și bunăstare socială. Construirea unei națiuni europene ține, în primul rând, de construirea unei națiuni politice și a unei idei comune.
 

Ambasadorul UE, Pirkka Tapiola și Ambasadorul Slovaciei, Robert Kirnag alături de participanții European Cafe
din 7 mai 2014

La rândul său, Excelența Sa, Ambasadorul Slovaciei în Moldova, Róbert Kirnág, a ținut să sublinieze că doar atunci când au fost uniți ca cetățeni ai Slovaciei, au reușit în calea spre integrare europeană. „Am pierdut multă energie în luptele naționale și identitare. Pentru a reuși să ajungem la unitate națională, a trebuit să găsim consens la nivel intern și extern, să avem un interes național, o viziune strategică unică și să fim uniți”, a remarcat Ambasadorul Slovaciei în Moldova, Róbert Kirnág.
 
CJI, în parteneriat cu Comisia Atlantică Slovacă (CAS), a lansat (la 12 februarie și 16 iunie 2014) două cercetări privind percepţiile moldovenilor despre UE/integrare europeană şi Uniunea Vamală Euroasiatică. Studiile au fost realizate la inițiativa CAS în colaborare cu Elena Korosteleva, profesor la Global Europe Centre al Universităţii Kent (Marea Britanie), Institutul pentru Politici Central-Europene și  Serviciul Independent de Sociologie şi Informații “OPINIA”.
 
Evenimentele European Café și cercetările percepțiilor privind UE vs UV au fost organizate de CJI în cadrul proiectului „Extinderea Dialogului European în R. Moldova”, implementat de CAS cu asistenţa grupului think-tank al Institutului pentru Politici Central Europene și susţinerea financiară a organizației SlovakAid.
 
Vizită de studiu în țări membre ale UE
În perioada 9-13 noiembrie 2014, 15 jurnaliști de la 13 instituții media – ziare, posturi de radio, TV și online, precum și freelanceri din diverse localități ale Republicii Moldova, au vizitat trei țări membre ale UE: Ungaria, Cehia și România. Programul a inclus întâlniri cu mai mulți jurnaliști, analiști politici, economiști și reprezentanți ai instituțiilor europene. Vizitele au facilitat schimbul de experiență și de tehnici privind mediatizarea subiectelor legate de UE, valorile europene și rolul mass-mediei în procesul de integrare în comunitatea europeană a țării noastre.
Ca urmare a vizitelor de studiu, jurnaliștii au publicat 30 de materiale pe diverse subiecte, precum: beneficiile sistemului educațional din Ungaria, nivelul transportului public din Cehia, afacerile sociale din România. Astfel, jurnaliștii au informat cetățenii despre modalitățile de a investi în pregătirea profesională a tinerilor specialiști și locurile de muncă, despre persoanele cu dizabilități cărora li se respectă dreptul la angajare în câmpul muncii și alocarea resurselor europene pentru renovarea transportului public în beneficiul cetățenilor. Prin aceste materiale autorii și-au propus să prezinte diverse aspecte socio-economice din spațiul european, publicul având posibilitatea să-și formeze propriile păreri despre ce înseamnă integrarea europeană.
Articolele realizate de jurnaliști pot fi citite aici.

Cluburi de Presă

CJI a continuat în anul 2014 să organizeze ședințe tradiționale ale Clubului de Presă, unde jurnaliști, autorități publice locale și centrale, juriști, experți media abordează subiecte de actualitate.
“Transparența proprietății mass-media: între monopol și pluralism” a fost genericul Clubului de Presă desfășurat de CJI, la 19 septembrie. Discuțiile au vizat proiectul de lege nr. 240 privind modificarea şi completarea Codului audiovizualului, menit să asigure transparența proprietății mass-media. Printre vorbitorii acestei ședințe au fost: Angela Aramă, coautorea Codului audiovizualului, Chiril Lucinschi, fostul președinte al Comisiei parlamentare de profil, Ion Terguță, director MIR TV, Elena Bedros, colaboratoare CAN și Eugeniu Rîbca, expert în domeniul legislației mass-media. Invitații la eveniment – jurnalişti, reprezentanți ai societății civile, experți și consumatori de media – au fost de părerea că importanța adoptării acestui proiect de lege crește în contextul alegerilor parlamentare din toamna anului 2014 și al procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la cea digitală.
 
Un alt Club de Presă a avut loc la 6 noiembrie, iar subiectul abordat a fost accesul jurnaliștilor în sala de ședințe a Parlamentului. Atât vorbitorii (Tatiana Corai, redactoră-coordonatoare a portalului Media Azi; Dumitru Ciorici, fost director editorial Unimedia.md; Dorin Scobioală, corespondent al Reuters Television în Moldova, și Vitalie Zama, jurist), cât și participanții la Clubul de Presă au fost de acord că restricționarea accesului reprezentanţilor mass-mediei în Parlament este o problemă stringentă nu doar a presei, ci și a întregii societăți, căci astfel este încălcat dreptul la informare al cetățenilor pe subiecte legate de interesul public. Evenimentul face parte din Campania inițiată de CJI pentru a rezolva problema reporterilor acreditați la Parlament și a îmbunătăți condițiile de activitate a jurnaliștilor. Pentru a afla mai multe detalii, accesați portalul Media Azi.
 
La 26 noiembrie 2014, CJI a organizat o ședință a Clubului de Presă, iar participanții la eveniment au discutat despre rolul presei în promovarea valorilor europene și a procesului de integrare în UE a Republicii Moldova. Invitații speciali (Anatol Caciuc, realizator emisiuni, Radio Moldova; Ludmila Barbă, jurnalistă, TV Moldova 1; Natalia Enache, jurnalistă, Radio Chișinău; Ion Mazur, coordonator de programe, API), dar și jurnaliștii prezenți la eveniment au remarcat că mass-media ar trebui să utilizeze un limbaj cât mai accesibil și pe înțelese, să vorbească despre diverse aspecte vizavi de UE, să aducă în prim plan istorii de succes, care au un impact vizibil în rândul cititorilor.

Vizitele de studiu, materialele și Cluburile de Presă au fost realizate în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene“ implementat de CJI. Realizarea acestora este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialelor aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Educație mediatică pentru consumatorii de media
În luna martie 2014, CJI a demarat proiectul Educație mediatică pentru tinerii din Moldova ("Promoting media literacy among Moldovan citizens"), orientat spre tinerii consumatori de media, propunându-și să contribuie la consolidarea democrației, prin cultivarea gândirii critice în rândul tinerilor.

În perioada aprilie-decembrie 2014, CJI a vizitat elevi din zece licee și școli de la Ialoveni,Sângerei, Orhei, Nisporeni, Hâncești, Leova, Căușeni, Călărași, Criuleni și Anenii Noi, moderatoare ale activităților fiind jurnalistele postului de radio Europa Liberă, Diana Răilean și Liliana Barbăroșie.
 

Lecție de educație mediatică
la Călărași, cu Liliana Barbaroșie,
24 septembrie 2014

În perioada estivală, alte șase vizite suplimentare au fost organizate la Liceul Academiei de Științe a Moldovei, în Chișinău, pentru elevi din mai multe raioane ale țării. Instructori în cadrul activităților au fost Nadine Gogu, directoare executivă CJI, și Petru Macovei, director executiv API, precum și jurnalistele Diana Răilean și Liliana Barbăroșie.
Patru vizite au fost organizate și pentru studenții de la Universitatea de Studii Europene din Moldova, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat din Tiraspol și Universitatea Slavonă din Chișinău. Lecțiile pentru studenți au fost moderate de Vasile Botnaru, directorul biroului din Chișinău al postului de radio Europa Liberă.
 
În total, la lecțiile de educație mediatică au participat peste 500 de elevi și studenți, majoritatea remarcând utilitatea acestor activități și actualitatea subiectului. Lecțiile de educație mediatică s-au bucurat de succes și interes din partea elevilor, aceștia luând cunoștință pentru prima dată de termeni precum: manipulare informațională, mass-media, surse de informație.
 
Vlad Buga, elev în clasa a XII-a la Liceul ”Mihai Eminescu” din orașul Anenii Noi: ”În urma lecției de educație mediatică am înțeles că multe posturi  de televiziune, atât din Moldova, cât și din alte țări, manipulează societatea prin conținutul pe care îl prezintă. Este un subiect de interes pentru noi, căci trebuie să conștientizăm pericolul informațional la care suntem expuși”. 
 
Valentina Iorga, elevă în clasa a XII-a la Liceul ”Constantin Spătaru” din Leova: ”Educația mediatică pentru tinerii din Moldova este un proiect foarte util. Zi de zi ne confruntăm cu problema manipulării prin intermediul mass-mediei. Noi, tinerii, suntem cei mai predispuși la manipulare. La lecția de educație mediatică am învățat cum se scrie o știre, dar și cum se verifică veridicitatea unei știri”.
 
În anul 2015 urmează a fi realizate alte cinci vizite la liceele din țară, precum și un program de instruire pentru profesori din diverse raioane ale țării.
 
Tot în cadrul acestui proiect, au  fost realizate zece studii de caz de către jurnaliștii de la Radio Europa Liberă. În aceste analize, autorii au prezentat diferite mostre de jurnalism profesionist  sau neprofesionist. Studiile de caz sunt disponibile pe pagina CJI, la rubrica  Mediacritica.
 
Proiectul "Promovarea educației mediatice în rândurile cetățenilor" ("Promoting media literacy among Moldovan citizens") este implementat de CJI, în perioada martie 2014 – aprilie 2015, cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova.
 
Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova
La 19 decembrie 2014, CJI în parteneriat cu Internews, a lansat proiectul Consolidarea independenței în mediile de comunicare, care își propune să aplice anumite inovații în practica jurnalistică moldovenească, să încurajeze dialogul între tineri și utilizarea Internetului de către generațiile în vârstă, să modernizeze conținutul instituțiilor media locale. Pe parcursul a 20 de luni, până în iulie 2016, instituțiile de presă naționale și regionale vor beneficia de diverse activități: granturi pentru inovații multimedia, traininguri de business și marketing media, instruiri în data journalism, un laborator de inovații multimedia, precum și primul Media App Hackaton din Moldova.

În cadrul proiectului vor fi produse opt pachete multimedia intitulate ”Moldova Plus”, pentru a fi ulterior difuzate de 12 instituții de presă locale, partenere ale proiectului, inclusiv din regiunea transnistreană și autonomia găgăuză.  Un element distinct al proiectului îl va constitui încurajarea dialogului între tineri prin intermediul unor cluburi de discuții cu format interactiv, cu genericul ”European Cafe”. De asemenea, CJI va organiza o tabără de educație mediatică pentru adolescenți. O campanie de informare inedită - ”Mătușica online” - va populariza Internetul printre oamenii în etate, în special, din zonele rurale, pentru a-i informa și a-i implica în viața socială.

Proiectul Consolidarea independenței în mediile de comunicare din R. Moldova”  este implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews, în perioada decembrie 2014 - iulie 2016, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.
 

Pe parcursul anului 2014, Departamentul Media Azi şi Cercetare și-a axat activitatea pe două proiecte importante: portalul multifuncţional Media Azi  şi proiectul de monitorizare a libertăţii presei în țările Parteneriatului Estic.

Portalul Media Azi a menținut constant rubricile tradiționale – În Media, Impact, Inamicii presei, Dezvoltare profesională, Utile, Multimedia CJI. Știrile interne și externe, ce vizează libertatea de exprimare, accesul la informaţie, respectarea normelor deontologice și a legislaţiei mass-media, au fost subiectele cel mai frecvent reflectate.
Noutatea anului 2014 oferită jurnaliştilor de portalul multifuncțional Media Azi a fost publicarea de Interviuri și Comentarii. Echipa editorială a realizat și publicat 15 interviuri cu diferite personalități din domeniu pentru a oferi puncte de vedere complexe despre factorii ce împiedică presa din Moldova să devină liberă în deplinul sens al cuvântului, despre condițiile de muncă ale jurnaliștilor.

În luna octombrie 2014, a fost inaugurată o rubrica nouă – Comentarii - care a prezentat 12 materiale de analiză a problemelor presei naționale prin prisma standardelor europene. Astfel, pe lângă analiza situației concrete, autorii, experți media și jurnaliști cu experiență, au propus idei și soluții care ar ajuta instituțiile media să activeze în corespundere cu standardele europene. Câteva dintre subiectele analizate: lipsa accesului liber al jurnaliștilor la ședințele Parlamentului, deontologia presei în campaniile electorale, manipularea și dezinformarea prin mass-media, pluralismul mediatic.

Rubrica Mediacritica a fost actualizată cu mai multe studii de caz despre comportamentul presei în campania electorală, iar la rubrica Impact nu au lipsit declarațiile, petițiile online, prin care CJI a luat atitudine atunci când anumite instituții de presă, jurnaliști aveau nevoie de susținere. Menționăm că CJI, în parteneriat cu API și APEL, a fost implicat în proiectul de monitorizare a presei în campania electorală. Rapoarte complexe de monitorizare, cu recomandările și concluziile experților pot fi consultate la rubrica Publicații.
 
Fiind un portal de referință pentru jurnaliști și public, Media Azi are și menține o prezență activă cu reprezentanții presei și internauții și prin intermediul reţelei sociale (Facebook), unde își are propria pagină.

 

Conferința de lansare a Indicelui Libertății Presei, ediția a cincea, 16 septembrie 2014

Cel de-al doilea proiect, intitulat „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic”, este implementat de CJI în parteneriat cu alte cinci organizaţii din statele Parteneriatului Estic (PE) în perioada martie 2013 – februarie 2015, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Deşi acesta implică, ca şi primul proiect, relatarea evenimentelor din sfera media din Moldova şi publicarea de ştiri, specificul său constă în focalizarea pe libertatea presei şi publicarea unor studii trimestriale, cu stabilirea unui Indice al libertăţii presei şi al clasamentului ulterior al ţărilor PE.
 
Astfel, pe domeniul cercetării, CJI a lansat în 2014 trei Indici trimestriali ai libertății presei în spaţiul Parteneriatului Estic (ianuarie-martie, aprilie-iunie și iulie-septembrie), în care mass-media din Moldova a înregistrat un indice de 6 din 7, clasându-se pe locul doi după Georgia. Alte două ediții ale Revistei analitice bianuale “Mass-media în Moldova” (unica publicație de acest gen din țară) au fost lansate și făcute accesibile pentru jurnaliști și toți cei interesați. Publicația cuprinde un șir de interviuri, articole de analiză și de sinteză, prezentări de cărți, realizate la rubricile tradiționale: „Presa și statul”, „Litera legii”, „Presa ca afacere”, „Mass-media digitală”, „Presa regională”, „Etică şi profesionalism”, „Experienţe”, „Studii”, „Recenzie de carte”.Astfel, printre subiectele abordate în ediția din luna iulie se găsesc materiale despre platforma date.gov.md, Consiliul de Presă drept instrument de autoreglementare, manipularea informațională, “cel mai scump gen de jurnalism” – jurnalismul de investigație, presa scrisă și electronică și dependența financiară de oligarhi.

Ediția din decembrie 2014 este una de bilanț al principalelor evenimente ale anului, inclusiv aduce în prim-plan informația despre tradiţionala Gală de decernare a premiilor „Jurnaliștii anului - 2014”, o ediţie aniversară, a XX-a, prin care CJI a marcat două decenii de activitate în serviciul presei libere şi al democraţiei.

Revista “Mass-media în Moldova” apare în format electronic în limbile română, rusă și engleză și poate fi găsită pe site-ul Media-azi AICI.
Portalul Media Azi este un produs CJI, elaborat în cadrul proiectului „Focalizare pe mass-media: libertate de exprimare, educaţie mediatică şi responsabilizare”, cu suportul financiar al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.

 

Departamentul Politici și Legislație Media a continuat implementarea celor două proiecte „Fortificarea cadrului legislativ în domeniul mass-media în Republica Moldova”, susținute de Civil Rights Defenders din Suedia (CRD) și Media Legal Defence Initiative din Marea Britanie (MLDI). Totodată a contribuit la implementarea proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație și promovarea valorilor și integrării europene”, care face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
 
Analiza legislaţiei mass-media şi elaborarea propunerilor de perfecţionare
La 20 martie 2014, Departamentul Politici și Legislație Media a lansat Raportul anual privind situaţia presei din Republica Moldova în 2013. Raportul este structurat pe cinci capitole şi conține următoarele teme:
  • evoluţii şi tendinţe în presa moldovenească în anul 2013, care relatează despre evenimentele politice majore, precum şi despre evoluţia pieţei media;
  • audiovizualul public și activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a Companiilor publice „Teleradio-Moldova” şi „Teleradio-Găgăuzia”;
  • libertatea de exprimare şi defăimarea în anul 2013 și evoluţiile legislative din domeniu, cazurile de agresare a jurnaliştilor şi procesele judiciare cu implicarea instituţiilor media;
  • situaţia presei din regiunea transnistreană;
  • concluzii pentru 2013 şi prognozele pentru 2014, făcute de jurnalişti şi de reprezentanţi ai societăţii  civile.
În aprilie, CJI a prezentat studiul „Accesul mass-media la informaţie în Republica Moldova: probleme şi perspective”, în cadrul unui eveniment public la care au participat 26 de invitaţi. Autorii cercetării (Dumitru Lazur și Vitalie Zama) au analizat situaţia curentă a mass-media privind accesul la informaţie, au evaluat cadrul legal din Moldova în raport cu bunele practici de acces la informaţie din Uniunea Europeană şi au examinat mecanismele posibile de garantare a accesului la informaţie în ţara noastră.
Rezultatele cercetării au arătat că aproximativ în 1/3 din cazurile examinate au fost încălcate termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie, iar în 18 la sută din cazuri autorii au primit refuz sau nu au primit niciun răspuns din partea autorităților de stat și publice la solicitările lor.
 
Pe baza studiului au fost elaborate propuneri de îmbunătățire a normelor legale care reglementează accesul la informațiile de interes public, care au fost înregistrate ca inițiativă legislativă în Parlament.
 
Instruire

Un grup de jurnaliști au învățat
cum să solicite corect informații de interes public și să evite defăimarea

La 27 iunie 2014, CJI a organizat un curs de instruire pentru jurnalişti, în domeniul aplicării legislației cu privire la defăimare și accesul la informație. Cei 15 participanți, alături de jurista Tatiana Puiu și directoare a ZdG, Alina Radu, au discutat în detalii aspectele legale de care ar trebui să se ghideze un jurnalist profesionist în activitatea sa, precum și elemente practice, studii de caz în ceea ce privește obținerea informațiilor de interes public. Totodată, participanții la training au învățat să facă diferența între fapte și judecăți de valoare și cum să se exprime în limitele legii, astfel încât să nupoată fi învinuiți de defăimare.

Nelly Ciobanu de la publicația periodică ”Glia Drochiană”: „Mi-am fortificat cunoștințele în ceea ce privește cadrul legislativ în mass-media din Moldova care reglementează accesul la informația de interes public. Consider că sunt foarte utile și recomandările despre modalitatea de a evita anumite formulări pentru a nu fi învinuiți de lezarea onoarei, demnității sau reputației profesionale”.

Acesta este al doilea program de instruire pentru jurnalişti organizat în cadrul acestui proiect. Un curs de instruire similar, pentru un alt grup de jurnaliști, a avut loc în toamna anului 2013.
 
Raportul anual privind situația presei din Moldova, studiul “Accesul mass-media la informație în Republica Moldova” și instruirea pentru jurnaliști au fost desfășurate în cadrul  proiectului "Fortificarea cadrului legislativ în domeniul mass-media din Republica Moldova". Proiectul a fost implementat de CJI în perioada iunie 2013 – decembrie 2014 cu suportul financiar al Civil Rights Defenders, Suedia.
 
Buletinul legislativ
DPLM a elaborat şi distribuit șase Buletine legislative, care conţin sumarul legilor şi modificărilor în legile existente, informaţii despre jurisprudenţa recentă a CEDO cu privire la accesul la informaţie şi libertatea de exprimare. Scopul acestui buletin legislativ este de a informa jurnaliştii, organizaţiile de presă, juriştii şi alţi actori interesaţi de evoluţiile în domeniu. Acest buletin electronic este distribuit în versiune electronică la peste 180 de abonaţi, în limbile română şi rusă. Cei interesați să recepționeze buletinul legislativ se pot abona accesând AICI.
 
Asistență juridică
DPLM oferă gratuit consultații juridice pentru jurnaliști și organizații mass-media din Moldova timp de 15 ani. Solicitanţii beneficiază de asistenţă juridică profesionistă, copii ale actelor legislative în vigoare, informaţii despre alte surse de asistenţă necesară. Consultațiile sunt disponibile în domeniul legislației mass-media, drepturilor și obligațiilor jurnaliștilor, în special: apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, dreptul la libertatea de exprimare, accesul la informație, dreptul la viață privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, publicitate, dreptul de autor. Consultațiile se oferă atât telefonic, cât și în persoană sau prin e-mail.
Pe parcursul anului 2014, CJI a oferit consultații juridice și asistență juridică în 16 cazuri și a difuzat 10 declarații cu privire la cazurile de încălcare a drepturilor jurnaliştilor.
 
Consultațiile juridice au fost oferite în cadrul proiectului „Fortificarea cadrului legislativ în domeniul mass-media în Republica Moldova”, proiect implementat de CJI cu susținerea Media Legal Defence Initiative, Marea Britanie.
 
DPLM a organizat două evenimente publice unde mai mulţi experţi media şi jurişti au abordat problemele mass-mediei din perspectiva asigurării transparenţei proprietăţii mass-mediei şi cooperării cu autorităţile pentru a soluţiona problema accesului jurnaliştilor în sala de şedinţe a Legislativului.
 
Prima întâlnire a avut loc la 10 septembrie și a întrunit 25 de reprezentanţi ai ONG-urilor de media, jurişti şi experţi, care au discutat despre proiectul de lege nr. 240 privind modificarea şi completarea Codului audiovizualului în problema asigurării transparenței proprietății mass-media, adoptat în primă lectură de Parlament în data de 21iulie 2014.

Experții au recunoscut că acest proiect este unul necesar în contextul în care actualmente există semne vizibile de concentrare media, fapt ce încurajează fenomenul de manipulare sau  dezinformare. Participanții au venit cu mai multe propuneri și recomandări care au fost înaintate Comisiei parlamentare de profil. De asemenea, CJI a lansat și o declarație prin care solicită Parlamentului respectarea termenului de cel mult 45 de zile între prima și a doua lectură, prevăzut de legislația în vigoare.
 
Menţionăm că, în martie 2015, proiectul de lege 240 a fost votat în lectura a doua de către deputăţii de legislatura a XX, urmând să intre în vigoare după 6 luni de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
 
La 16 octombrie 2014, DPLM a organizat o masă rotundă, în cadrul căreia jurnalişti, manageri de presă şi jurişti au analizat condiţiile de muncă ale reporterilor acreditaţi la Parlament. Participanţii la eveniment au calificat prezența presei la ședințele Parlamentului ca pe o lecție de democrație pentru presă, cetățeni, inclusiv pentru Parlament, referindu-se şi la problemele tehnice cu care se confruntă jurnaliştii în sediul Parlamentului, cum ar fi semnalul video de proastă calitate și care nu poate fi controlat de către jurnaliști, semnalul GSM care se pierde, lipsa legăturii Internet, spațiul insuficient.
 
Evenimentul a fost o continuare a campaniei iniţiate de CJI pentru a determina autorităţile să găsească o soluţie, după ce la sfârşitul anului 2013, în sediul renovat al Parlamentului jurnaliştii nu au mai avut acces în sala de şedinţe, punându-li-se la dispoziţie un spaţiu special amenajat.
 
Evenimentele au fost desfăşurate de CJI în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație şi a integrării europene”.

Toate aceste activități au avut loc în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea transparenţei proprietăţii mass-media în Republica Moldova”, realizat de CJI, cu susţinerea financiară a National Endowment for Democracy (NED). Implementat în perioada iulie 2012-iunie 2013, proiectul şi-a propus să contribuie la ameliorarea cadrului legislativ din Republica Moldova, pentru a asigura pluralismul și pentru a evita concentrarea mass-media.
 
În anul 2014, Departamentul Producţie şi Advocacy şi-a continuat activitatea şi a realizat mai multe producţii video, acestea fiind focusate pe promovarea femeilor în societate şi diminuarea stereotipurilor despre Uniunea Europeană.

Proiectul video Femei realizate și implicate prezintă istoriile a 15 femei din Moldova care au reușit să se afirme și să obține rezulte în diverse domenii de activitate: management, afaceri, administrație publică locală, agricultură, medicină. Protagonistele vorbesc despre experiența lor și eforturile depuse pentru a-și realiza dorințele și proiectele în Moldova.

Producțiile video au fost realizate și difuzate de mai multe posturi locale de televiziune în cadrul proiectului „Schimbarea percepţiei femeii în societate prin intermediul mass-media” implementat de CJI, în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014. Acest proiect este sprijinit de Ambasada Olandei prin intermediul Programului Matra.
 
Alte cinci materiale video cu genericul "Vise, realizări, viitor european", ce aduc în prim-plan istorii de reușită ale unor oameni ce au avut curajul să încerce și să-și transforme visul în realitate au fost lansate de CJI în anul 2014. Protagoniștii vorbesc despre experiența și eforturile depuse de ei pentru a-și lansa o afacere în Moldova și a reuși aici, acasă. Prin exemplul propriu, eroii acestor producții video vin cu un mesaj de susținere și cu un îndemn către toți cei care-și  doresc să inițieze o afacere și să aibă rezultate îmbucurătoare.
  
"Doamnă profesoară, Dumneavoastră o să mă înțelegeți…." - eroul producţiei Compunere despre Europa este un elev care își împărtășește impresiile din vacanța recentă pe care a petrecut-o în Europa.  Prin diverse exemple, acest material video își propune să diminueze stereotipurile despre Uniunea Europeană și să combată atitudinile preconcepute despre modul de viață din țările europene.

Aceste materiale video au fost realizate în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene“ implementat de CJI. Realizarea acestora este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
 
De asemenea, echipa de producţie a CJI a realizat şi tradiţionalul colaj video prezentat în cadrul Galei de decernare a premiilor „10 jurnalişti ai anului”, care este o retrospectivă a principalelor evenimente din anul respectiv, inclusiv în raport cu activitatea jurnaliştilor. 
 
Alte trei spoturi au fost realizate în 2014 de CJI în cadrul campaniei sprijinite de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care a avut drept scop dezmințirea miturilor despre Acordul de Asociere RM-UE: Demolăm miturile RM-UE, Acordul este bun și Uniți pentru o Moldovă europeană.
Majoritatea producţiilor CJI pot fi găsite şi vizionate pe pagina web a CJI la rubrica Multimedia.

 

 

Campania Zilele Libertății Presei
lansată la 5 mai 2014

Anual, CJI iniţiază şi marchează, împreună cu alte organizaţii de media, ZileleLibertăţii Presei. În 2014, campania „Zilele libertăţii presei” (ZLP), ediţia 2014, a fost lansată la 5 mai. Reprezentanții CJI și ai Asociației Presei Independente au prezentat Memoriul privind libertatea presei în Moldova în cadrul unei conferințe de presă.
 
În Memoriul semnat de opt organizaţii neguvernamentale de media se arată că, în perioada 3 mai 2013 – 3 mai 2014, gradul de libertate a presei în Republica Moldova a rămas aproximativ la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, potrivit clasamentelor internaţionale recunoscute. Referindu-se la condițiile de activitate ale jurnaliștilor, cadrul legislativ, audiovizualul public, concentrarea și monopolizarea mass-media, experții consideră că această stagnare este determinată de păstrarea relativă a aceleiaşi situaţii în planul politicilor interne, dar şi al legislaţiei în domeniul mass-media.

Tot în contextul campaniei „Zilele libertăţii presei”, la 6 mai, CJI a organizat o dezbatere cu tema: Statutul presei din Moldova: între "lider” şi "liber”, unde a fost lansat Indicele Libertății Presei, raport trimestrial pentru perioada ianuarie-martie 2014. Experți media, jurnaliști, manageri de instituții media, reprezentanți ai legislativului și ai societății civile s-au referit la mai multe probleme de actualitate legate de domeniul mass-media, precum: monopolizarea pieței publicitare, lipsa informației despre proprietarii instituţiilor media, activitatea economică dificilă a mass-mediei. Participanții la dezbatere au discutat și despre fenomenul plagiatului în mass-media, importanța reflectării corecte şi echidistante a evenimentelor, manipularea opiniei publice și statutul jurnalistului în contextul dezvoltării Internetului.

 

Condiții demne pentru noi,
luați-vă țarcul înapoi! - flasmob,
8 mai 2014
La 8 mai, Campania „Zilele libertăţii presei” a continuat cu un flashmob cu genericul: "Țarcu-i pentru oi, nu pentru noi!", organizat de CJI și API.

Evenimentul a avut drept scop sensibilizarea parlamentarilor cu privire la crearea unor condiții mai bune de muncă pentru jurnaliștii acreditați la Parlament, cărora, odată cu trecerea legislativului în noua clădire renovată, le-a fost interzis accesul în sala de şedinţe, prin aceasta fiind limitaţi de a-şi desfăşura activitatea profesională.

 

Clubul anual de presă
Clubul de presă din Chişinău – CJI şi Comitetul pentru Libertatea Presei (CLP) – au premiat jurnaliștii anului 2014, în cadrul Galei anuale a clubului de presă, ediția a XX-a, organizată pe 18 decembrie.
 
Astfel, jurnaliştii anului 2014 sunt:
 
Natalia Morari, TV 7
Speranța State, PRO TV
Liliana Barbăroșie, Radio Europa Liberă
Corneliu Rusnac, Radio Chișinău
Alina Țurcanu, ziarul „Adevărul Moldova”
Oxana Nesterova, ziarul “Экономическое Обозрение”
Ion Preașcă, portalul Mold-Street
Constantin Grigoriță, fotoreporter
Constantin Tănase, ziarul „Timpul”
Vasile Botnaru, Radio Europa Liberă
 
Candidaţii au fost nominalizaţi de către membrii Senatului şi Adunarea Fondatorilor CJI, iar decizia finală a fost luată de către o comisie de jurizare, propusă de CJI şi CLP, din a cărei componență fac parte: Leontina Vatamanu (regizoare de film, directoare artistică la OWH Studio), Serghei Ostaf (director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)), Igor Cașu (istoric, editorialist, lector USM), Gheorghe Cojocaru (director al Institutului de Istorie, Academia de Științe a Moldovei), Inga Burlacu (ombudsman, Asociația Presei Independente) și Nadine Gogu (directoare CJI).
 
În cadrul Galei, de asemenea, au fost acordate şi patru premii speciale:
Premiul pentru investigația anului: RISE Moldova - „Spălătoria rusească”: Moscova-Riga via Chișinău
Premiul pentru promovarea diversității în presă: Natalia Barbier (freelancer, Bender), Galina Maresieva (Compania Publică „Teleradio-Găgăuzia”)
Premiul pentru debutul anului: portalul Mold-Street
Speranţa anului: Victoria Ungureanu, Radio Chișinău
 
Scopul principal al acestei acțiuni, care se înscrie în obiectivul de a contribui pe toate căile la consolidarea jurnalismului profesionist, este de a sprijini și încuraja eforturile jurnaliștilor de a face o presă de calitate, aderând la standardele profesionale internaționale.

 

Biblioteca CJI - pentru studenți și jurnaliști.

CJI dispune de un centru de resurse, care include o bibliotecă şi o bază de date, disponibile pentru solicitările jurnaliştilor şi organizaţiilor mass-media.
În 2014, CJI a oferit posibilitate jurnaliştilor şi studenţilor de la jurnalism să consulte peste 4 mii de titluri de carte, în limbile română, engleză, franceză, rusă, germană, pe diferite segmente: presă scrisă, radio și tv, management, multimedia, comunicare și relaţii publice, legislaţie mass-media, dicţionare. Lunar, biblioteca a fost vizitată de jurnalişti, lectori şi studenţi ai facultăţilor de jurnalism. În afară de aceasta, biblioteca a pus la dispoziţia celor interesaţi diverse rapoarte, studii, evaluări, acte legislative şi alte surse de informații despre mass-media din Moldova şi din alte ţări.

De asemenea, CJI a făcut şi donaţii de carte în cadrul diverselor activităţi desfăşurate pe parcursul anului 2014. Centrul de Resurse este abonat la principalele publicații periodice (ziare, reviste) din RM (peste 50 la număr), editate în limbile română şi rusă.

În 2015, CJI va continua:
 
Să desfăşoare:

  • diverse activităţi de instruire pentru mass-media, conferinţe, cercetări media, Cluburi de Presă, dezbateri, programe de consultanţă etc.;
  • activități de educație mediatică pentru consumatorii de media, care promovează gândirea și spiritul critic;
  • campanii de advocacy;
  • programul postuniversitar Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism;
  • campania „Zilele Libertăţii Presei”;
  • gala de decernare a premiilor „Jurnaliştii anului”;

 
Să editeze:

  • revista „Mass-media în Moldova” (în limbile română, rusă şi engleză);
  • buletinul legislativ media (în limbile română şi rusă);
  • raportul anual privind libertatea de exprimare în Republica Moldova (în limbile română, rusă şi engleză);

Să promoveze:

  • integritatea jurnalistică prin știri, comentarii, interviuri, materiale de analiză publicate pe portalul multifuncțional Media Azi;

Să monitorizeze:

  • legislaţia şi evoluţiile din domeniul legislaţiei cu privire la libertatea de exprimare şi informare şi să participe la elaborarea propunerilor de perfecţionare a legislaţiei existente;
  • cazurile de violare a libertăţii de exprimare şi de informare.

Să realizeze:

  • spoturi sociale, istorii umane, reportaje video, filme documentare la diverse teme de actualitate;

Să ofere:

  • acces (gratuit) la Centrul de resurse;
  • asistenţă juridică gratuită (inclusiv reprezentarea în instanţă) în probleme ce ţin de legislaţia mass-media, libertatea de exprimare şi drepturile jurnaliştilor.

Afilieri internaţionale
Din februarie 2000, CJI este membru al Reţelei de profesionalizare a mass-media din Europa de Sud-Est (South East European Network for Professionalisation of the Media – SEENPM), din iunie 2001 – membru al International Freedom of Expression Exchange (IFEX).
 
SEENPM
Centrul pentru Jurnalism Independent este singura organizaţie din Republica Moldova inclusă în Reţeaua de profesionalizare mass-media din Europa de Sud-Est (SEENPM), care reuneşte 17 centre şi organizaţii media din 11 state. Înfiinţată în februarie 2000, reţeaua oferă cursuri de pregătire pentru jurnalişti şi pentru formatorii media. În 2002-2004, CJI a fost membru al Comitetului coordonator al SEENPM.
 
IFEX
În iunie 2001, CJI devine membru al International Freedom of Expression Exchange (IFEX), o reţea internaţională ce întruneşte peste 80 de organizaţii care au drept obiectiv prioritar monitorizarea situaţiei privind libertatea exprimării. Cel mai cunoscut produs al reţelei este buletinul electronic „Action Alert”, alcătuit pe baza sesizărilor ce vizează încălcarea dreptului la liberă exprimare în zonele reprezentate de organizaţiile-membre. Buletinul este difuzat unui număr important de instituţii şi grupuri interesate din toată lumea. CJI este membru al Consiliului IFEX în perioada 2013-2015.

Angela Sîrbu
Corina Cepoi
Alexandru Canţîr
Nicolae Negru

Senatul CJI:
 
Alexandru Canţîr, IMEDIA
Ludmila Andronic, Consiliul de Presă
Petru Macovei, Asociaţia Presei Independente
Daniela Terzi-Barbăroşie, expert media
Vladimir Soloviev, Newsmaker.md

 

Nadine Gogu directoare CJI ngogu@ijc.md
Irina Gotişan/Ina Grejdeanu ofiţer de dezvoltare strategică igrejdeanu@ijc.md
Ina Grejdeanu/Cristina Bobârcă şefă a Departamentului Instruire şi Comunicare cbobirca@ijc.md  
Adriana Solovei coordonatoare de programe, Departamentul Instruire şi Comunicare coordonator@ijc.md
Liliana Croitor asistentă proiecte, Departamentul Instruire şi Comunicare info@ijc.md
Cristina Mogâldea şefă a Departamentului Media Azi şi Cercetare monitorizare@ijc.md
Ioana Burtea/Victoria Gorincioi content manager al portalului www.media-azi.md vtataru@ijc.md
Oleg Postovanu şef al Departamentului juridic mlu@ijc.md
Zinaida Gheaţă asistentă, departamentul juridic mlu_asistent@ijc.md
Vasile Gancev reporter al portalului www.media-azi.md  
Tatiana Eţco şefă a Departamentul campanii şi producţie  
Tatiana Corai editoră a portalului www.media-azi.md tcorai@ijc.md
Iulia Buzenco asistentă coordonatoare academică, Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism  
Victor Gotişan consultant, Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism  
Denis Rusu cameraman/editor de imagine rusu.denis88@gmail.com
Angela Maximenco contabilă-şefă accountant@ijc.md
Tamara Camerzan contabilă contabil@ijc.md
Emil Stoianov/Marcel Mărgineanu coordonator resurse tehnice dbase@ijc.md
Cornel Ţîra/Mihai Grosu administrator, şofer  
 

Voluntari găzduiți de CJI în cadrul Serviciului European de Voluntariat:
Robin  Koskas (Franța), 
Isabel Pastor Fernández (Spania),
Francesco Brusa (Italia),
Ruben Pulido Fernandez (Spania).