Eşti aici

Acasă » În Lume » Este oare o acțiune în instanță limitată la pretențiile indicate în cererea prealabilă?

Este oare o acțiune în instanță limitată la pretențiile indicate în cererea prealabilă?

25 August 2020
1280 de afişări
La CJI
Întrebare: Jurnaliștii din redacția noastră au devenit ținta unor expresii defăimătoare lansate de un funcționar public. Colegii i-au înaintat o cerere prealabilă prin care au solicitat să dezmintă acuzațiile și să-și exprime scuzele. După ce am primit refuzul din partea funcționarului, ne-am adresat în instanță și am solicitat suplimentar repararea prejudiciilor morale. În cadrul ședinței de judecată, instanța ne-a scos de pe rol pretenția din motiv că nu am parcurs procedura prealabilă.

Sunt îndreptățite acțiunile instanței? Ce putem face în continuare?

Răspuns:
În litigiile cu privire la defăimare[1], procedura prealabilă este o etapă obligatorie de parcurs de către persoana care se consideră vătămată în drepturi.

Acest lucru înseamnă că, înainte de adresarea propriu-zisă în instanța de judecată, persoana trebuie să expedieze o cerere la adresa celui care a răspândit informația defăimătoare, în termen de 20 de zile de la data la care i-a devenit sau trebuia să-i devină cunoscută informația[2].
În cererea prealabilă se pot solicita[3] cumulativ sau în parte următoarele:

  • rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare;
  • acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor;
  • compensarea prejudiciului cauzat.
În cazul în care persoana care a răspândit informația refuză să satisfacă integral sau parțial cerințele din cererea prealabilă, persoana lezată poate depune o cerere de chemare în judecată în termen de 30 de zile[4].

Atenție! Acțiunea în instanță urmează a fi formulată în limita pretențiilor indicate în cererea prealabilă și numai după înaintarea cererii prealabile!

Altfel spus, dacă prin cererea prealabilă se cere dezmințirea informației defăimătoare și exprimarea scuzelor, cererea înaintată în instanța de judecată nu poate să includă și solicitarea de compensare a prejudiciului moral.

În cazul de față, reclamantul nu s-a adresat mai întâi către persoana care a răspândit informația defăimătoare cu solicitarea de compensare a prejudiciului moral. Iată de ce instanța de judecată a dispus scoaterea de pe rol a capătului de cerere pentru care nu s-a respectat procedura prealabilă[5].

Prin urmare, puteți expedia în adresa funcționarului o cerere prin care să solicitați compensarea prejudiciului, urmând ca după epuizarea procedurii prealabile să vă adresați în instanță cu pretenția respectivă. Atenționăm însă că există riscul de a pierde termenul de 30 de zile pentru adresarea în instanță.

Pentru a evita astfel de situații, recomandăm pe viitor să formulați atent pretențiile în cererea prealabilă, indicând cumulativ solicitările de rectificare sau dezmințire a informației defăimătoare, de acordare a dreptului la replică sau de exprimare a scuzelor, precum și de compensare a prejudiciului cauzat.

 

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. 

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată. 

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 

 

[1] Defăimare - răspândirea informației false care lezează onoarea, demnitatea şi/sau reputația profesională a persoanei.
[2] Art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare: „Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare.  Acesta este un termen de prescripție. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile”.
[3] Art. 15 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare: „Persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației şi/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat”.
[4] Art. 17 din Legea cu privire la libertatea de exprimare: „Cererea de chemare în judecată cu privire la defăimare poate fi depusă în termen de 30 de zile. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă; b) data expirării termenului pentru examinarea cererii prealabile”.
[5] Art. 267 lit. a) Cod de procedură civilă: ”Instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părților, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere”;