Eşti aici

Acasă » În Lume » Pot înainta o cerere de chemare în judecată împotriva unui deputat care a lansat declarații defăimătoare în afara orelor de muncă?

Pot înainta o cerere de chemare în judecată împotriva unui deputat care a lansat declarații defăimătoare în afara orelor de muncă?

12 Iunie 2020
1157 de afişări
La CJI
Întrebare: Un deputat din actuala componență a Legislativului a lansat o serie de declarații cu caracter defăimător la adresa redacției noastre, câteva dintre acestea fiind făcute în afara orelor de muncă. Cunoaștem că nu putem înainta o acțiune cu privire la defăimare pentru declarațiile făcute de deputați în exercitarea mandatului. Dar faptul că expunerile au fost lansate în afara orelor de lucru ne îndreptățește să ne adresăm în instanță? Totodată, ce alte categorii de persoane nu pot fi acționate în judecată pentru defăimare?

Răspuns: Există o categorie de persoane care se bucură de imunitate în raport cu procesele de defăimare. Premisa instituirii acestei imunități a fost justificată prin necesitatea ca, în anumite circumstanțe, unele persoane să aibă un discurs absolut liber.

Legea cu privire la libertatea de exprimare[1] enumeră exhaustiv aceste categorii de relații. Mai exact, nu poate fi intentată o acțiune cu privire la defăimare pentru declarația făcută de:

  • președintele Republicii Moldova și deputații în Parlament, în exercitarea mandatului;
  • participanții la proces, inclusiv martorii, organul de urmărire penală sau instanța de judecată, în cadrul urmăririi penale sau al unui proces judiciar;
  • în cererile, scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor și a intereselor legitime, expediate spre examinare autorităților publice.
 
Cu toate că, la prima vedere, această imunitate ar putea părea injustă în raport cu persoanele lezate în drepturi, menționăm că jurisprudența CtEDO[2] a stabilit că ea nu contravine dreptului de acces la justiție garantat de art. 6 al Convenției[3]. Mai mult, garanții similare se regăsesc și în art. 71 din Constituție[4].

Într-o altă ordine de idei, atenționăm asupra faptului că imunitatea în cauzele cu privire la defăimare, acordată președintelui și deputaților, se referă doar la discursurile ce țin de exercitarea mandatelor[5]. În acest sens, sintagma „exercitarea mandatului” urmează a fi înțeleasă drept exercitarea atribuțiilor funcționale și nu durata mandatului pentru care au fost aleși[6].

Deși uneori este greu de a distinge când defăimarea nu este făcută în exercitarea mandatului, contextul, conținutul, scopul și momentul în care este lansată vor ușura această sarcină.

Astfel, o declarație vociferată în ședința Parlamentului sau în cadrul unui discurs oficial va fi una în exercitarea mandatului. Dacă însă e vorba de o sărbătoare cu caracter privat sau un interviu care se referă la aspecte ce nu țin de atribuțiile funcționale, nu putem vorbi de „exercitarea mandatului”. Prin urmare, posibilitatea înaintării de către redacție a unei cereri de chemare în judecată pentru defăimare depinde de faptul dacă declarațiile exprimate de către deputat țin sau nu de exercitarea mandatului.
 

Rubrica Juristul Presei reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 
[2] Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un organ de jurisdicție internațională creat în cadrul Consiliului Europei. Aceasta poate fi sesizată de orice persoană fizică sau juridică ce pretinde că un stat membru la Convenție i-a încălcat un drept prevăzut de Convenția Europeană și Protocoalele sale adiționale;
[3] Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
[4] Vezi art. 71 din Constituția Republicii Moldova „Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.”;
[5] Vezi pct. 14 din Hotărârea plenului Curții Supreme de Justiție nr. 7 din 24.12.2012;
[6] Vezi  Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 16.02.2019 pentru interpretarea art.71 din Constituție.