Ro
En
Рy
Făcând trimitere la un studiu efectuat cu ceva timp în urmă de către societatea civilă, Ion Bunduchi a constatat că in ultimii ani guvernul şi-a respectat doar în proporţie de 20 la sută angajamentele asumate faţă de mass-media. ”Ne întrebăm ce se întâmplă atunci când un angajat ia un salariu întreg, dar îndeplinește norma în proporţie de 20 la sută? Iată că în R. Moldova nu se întâmplă nimic atunci când programul de guvernământ nu este îndeplinit”, a tras concluzia Bunduchi. Potrivit expertului, de calitatea jurnalismului în Moldova depinde prosperitatea acestei ţări, pentru că ”nu putem să acţionăm bine, dacă suntem prost informaţi”.
Nadine Gogu şi-a exprimat regretul că, după cinci ani de guvernare democratică şi aspiraţii europene declarate, ”constatăm că de toate acele pricipii şi valori europene, la care fac referire deseori guvernanţii noştri, se ţine cont selectiv ori se uită atunci când sunt anumite interese politice. Exemplul elocvent în acest sens este modul în care au fost selectaţi noii membri ai CO de la Compania publică ”Teleradio Moldova”, a menţionat Nadine Gogu.
Potrivit directoarei CJI, procesul care a demarat la finele anului 2013, a fost tergiversat din cauza implicării politicului. ”Am observat şi atunci că s-a votat strategic, în primul rând au fost selectaţi acei candidaţi care aveau acoperire politică, iar pentru "umplutură" au fost incluşi şi alţii, între care şi reprezentanţi ai societăţii civile”. Nadine Gogu consideră că anume din motive politice au rămas în afară unii candidați cu experienţă, cu expertiză mare în domeniul audiovizualului şi în ceea ce ţine de Consiliul de Observatori. Altfel nu poate fi explicată situaţia în care parlamentul a ales doar patru din cei cei şase candidaţi pentru CO şi a solicitat ca CCA să organizeze concurs repetat pentru ocuparea celorlalte două locuri rămase libere. ”Argumentul parlamentarilor, precum că ceilalţi nu întrunesc anumite criterii, nu ţine. În general, constatăm că nu au fost aplicate criterii clare, transparente, nici de către CCA, nici de către deputaţi. Respectiv, noi anticipăm că şi următorul concurs care va fi desfăşurat de CCA, la fel, va urmări să nimerească în listă persoane cu acoperire politică, pentru ca ulterior să fie votate de parlament”, a spus Nadine Gogu. În opinia ei, criteriul de profesionalism, de experienţă relevantă în domeniu nu a fost cel de care s-au condus parlamentarii. "Până la urmă, cred că ei nu vor ca în consiliu să vină oameni care să vrea să promoveze reforma ce stagnează de atâta timp la "Teleradio -Moldova", ori să vrea să facă ceva ca să schimbe lucrurile. Ei au alte interese şi le urmează", a constatat directoarea CJI, adăugând că, în aceste condiţii ar trebui să fie elaborate nişte criterii clare, măsurabile, transparente şi, că societatea civilă este dispusă să contribuie la acest proces.
Petru Macovei, directorul API și unul din candidații la funcția de membru al Consiliului de Observatori, s-a referit la lipsa de transparenţă a concursurilor şi a votării propriu-zise în Comisia Parlamentară pentru mass-media atunci când au fost selectate cele patru persoane numite de parlament în funcţia de membru al CO. "Nu ştim exact cum a avut loc procesul de votare, dar cu siguranţă a existat acest criteriu al partajării politice şi ne aşteptăm să fie aplicat acelaşi criteriu şi la selectarea celor trei membri ai CCA. Din păcate, şi experienţa precedentă din CCA arată că sunt aplicate aceleaşi criterii de partajare politică în CCA, ca şi în CO", a tras concluzia Petru Macovei.
În context, Nadine Gogu a adus un alt argument despre implicarea politicului în procesul de selectare a membrilor CO: "Anul trecut, atunci când întrebam membrii Comisiei Parlamentare, când vom cunoaşte rezultatele, unul dintre ei ne-a răspuns că decizia va fi luată, după ce candidaturile vor fi consultate în fracţiunile parlamentare. De ce ar trebui candidaturile să fie selectate de fracţiuni şi nu de Comisia Parlamentară, în condiţiile în care membrii fracţiunilor parlamentare nu au avut acces la dosare, nu au participat la audieri? Deci, asta este un argument în plus că totul este partajat politic, de fapt audierile au fost o mimare".
"Și a fost într-adevăr o mimare, din moment ce liderii de fracţiuni au indicat persoanele pentru care membrii Comisiei Parlamentare să-şi dea votul", a confirmat Petru Macovei, care, în calitate de candidat, a rămas dezamăgit de modul în care s-a desfășurat acest proces.
La rândul său, Ion Bunduchi a făcut o trecere în revistă a modului în care are loc numirea membrilor CCA. Potrivit expertului, istoria demonstrează că de fiecare dată în autoritatea de autoreglemenare a domeniului audiovizualului şi în organul de supraveghere a radiodifuzorului public au fost desemnaţi oameni pe criterii politice. Şi, pentru că au fost desemnaţi asa, avem situaţia de astăzi cu monopolizarea spaţiului informaţional, a pieţei mediatice şi a pieţei publicităţii comerciale, cu invazia masivă a serviciilor străine. "Avem sau nu suveranitate informaţională a statului?", s-a întrebat Ion Bunduchi, adăugând că "fară suveranitate informaţională nu există suveranitate statală". În opinia expertului, vom pierde orice război informaţional, pe care îl poate declanşa oricine în raport cu ţara noastră pentru că nu am putut niciodată să aranjăm lucrurile în domeniu de o manieră în care să servească intereselor cetăţeanului nostru. "Domeniul audiovizualului nu aparţine politicienilor şi nici partidelor. Ne aparţine noua, cetăţenilor, de aceea suntem îngrijoraţi şi indignaţi că se procedează în halul acesta", a mai spus el.
Ion Bunduchi le-a sugerat politicienilor să renunțe la practica păguboasă de a numi în instituții ca CCA persoane comode, pe criterii politice, și să pună în capul mesei profesionalismul, nu docilitatea de partid, pentru că numai în acest mod pot fi implementate reformele. "Vrem politici înţelepte în domeniul mass-media, nu politicieni necunoscători în instituţii care reglementează ori supraveghează acest domeniu", a evidențiat mesajul central al conferinței de presă Ion Bunduchi.
Întrucât pe 17 iunie 2015 expiră perioada când, conform acordurilor internaţionale, R. Moldova urmează să treacă la televiziunea digitală, expertul Ion Terguța a abordat acest subiect. "Rămân exact 3 luni până când în R. Moldova se vor opri toate emițătoarele în frecvența analogică, iar 75 procente din populație va rămâne fără semnal la televizor. Este o cifră destul de mare, ținând cont de faptul că televiziunea este principala sursă de informare pentru populație", a menționat expertul. În opinia sa, până la ora actuală R. Moldova nu a adoptat o strategie la nivel guvernamental sau în parlament cu privire la trecerea la TV digitală. Situația se complică și din cauza că, potrivit lui Ion Terguță, CCA nu și-a asumat rolul de a folosi oportunitatea pe care o avem pentru a remodela audiovizualul din R.Moldova, pentru a corespunde criteriilor pieţei. "De ce? Pentru că noi nu am avut o segmentare a pieții gândită, ci dimpotrivă , una creată ad hoc, în funcție de intrări pe piață. Și mai curând în funcție de licenţele de retransmie pe care le obţineau anumiţi operatori din străinătate privind penetrarea spaţiului audiovizual al R.Moldova", a explicat expertul.
Referindu- se la indecizia autorităților în ceea ce privește transmiterea semnalului digital către spectatori, Ion Terguță a evidențiat câteva aspecte. "Ce ar însemna de fapt distribuția semnalului prin multiplex? Este opțiunea statului de a reglementa acest domeniu. Pentru că frecvențele radio, indiferent de forma pe care o au – digital sau analogic – sunt proprietatea statului. Statul oferă aceste reţele pe care le construiește şi aceste frecveţe radio de care dispune operatorilor de radio și televiziune pentru ca să satisfacă nevoia de informație a cetăţenilor. Cu toții plătim impozite pentru ca statul să ne ofere un pachet de informație minimă, dar suficientă pentru ca noi să cunoaștem realitățile în care trăim. Problema este că cineva încearcă acum să substituie statul şi să transforme această proprietate a statului asupra reţelelor din una publică în una privată. Şi avem aici două probleme mari – cea a controlului pieței de distribuție, după care ușor vine și problema controlului pieței de publicitate. Iar în felul acesta ne pomenim cu un audiovizual controlat şi care se dezvoltă haotic, atipic, pentru că CCA nu are la ora actuală o strategie de dezvoltare a audiovizualului. În concluzie, avem din nou de a face cu o încercare, probabil, și din mediul politic, de a controla piața de distribuţie si de publicitate din R.Moldova, iar CCA este pur și simplu un spectator pasiv la tot ce se întâmplă pe acest domeniu", a spus în încheiere, expertul.
Organizatorii conferintei de presă au semnat o declarație în care au punctat acestea și alte probleme ale Mass-media, pe care urmează să le ia în dezbatere și să le monitorizeze societatea civilă.
Foto: www.ipn.md
