„Mediul online oferă libertatea de exprimare, dar nu și libertatea de a jigni, instiga la ură sau discriminare”

Discursul de ură este una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. De regulă, acesta vizează un  grup nedeterminat de oameni la adresa căruia sunt exprimate gânduri care urmăresc scopul de a  limita demnitatea sau drepturile fundamentale, afirmă juriștii. Potrivit ultimelor studii care au monitorizat situația pe media online, cele mai mari carențe le au comentariile  internauților pe portalurile online și rețelele de socializare. În acest sens, experții în drepturile omului și jurnaliștii recomandă  denunțarea utilizatorilor care instigă la ură administrației rețelelor de socializare, o atitudine mai serioasă din partea redacțiilor, precum și introducerea filtrelor, care blochează o parte din comentarii.

Potrivit raportului de monitorizare „Evaluarea discursului instigator la ură în media online”, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în mai 2015, în prezent cele grave cazuri de discurs instigator la ură se înregistrează la ştirile despre minorităţi etnice şi sexuale. Iar derapajele serioase de la normele bunului-simţ, regulile deontologice şi legislaţie apar nu în materialele jurnaliștilor, ci în comentariile de pe portalurile online.
În opinia Vioricăi Zaharia, expertă media, discursul de ură în spațiul virtual merge mână în mână cu retorica discriminatorie.
„Din fericire, nu jurnaliștii sunt cei care propagă instigările la homofobie, ură rasială sau interetnică. Textele care apar pe online sunt, de cele mai multe ori, scrise într-un limbaj neutru și fără folosirea cuvintelor denigratoare sau stereotipurilor. Mai complicat e la capitolul comentarii”, remarcă Viorica Zaharia.
„De fapt, tehnic nici nu e posibilă o filtrare sută la sută. Este nevoie și ca aceste comentarii care rămân după filtrarea prin metode tehnice să fie văzute de managerii de conținut. Se întâmplă, de regulă, în cazul știrilor în care utilizatorii de Internet plasează un număr mare de comentarii și responsabilii de conținut, cel mai probabil, nu reușesc să le proceseze pe toate”, adaugă Viorica Zaharia.
În acest caz, susține Viorica Zaharia, moderarea comentariilor este la discreția jurnaliștilor și a redacțiilor  media și râmâne soluția bine cunoscută: introducerea filtrelor, care blochează o parte din comentarii, iar ulterior, verificarea lor de către managerii de conținut.  De asemenea, și multe redacții au acest instrument, ar fi bine să plaseze un mesaj în spațiul pentru comentarii din care cel care vrea să comenteze să înțeleagă foarte clar că dacă va adresa injurii sau va instiga la ură față de anumite grupuri de persoane, comentariul va fi șters.

În opinia lui Oleg Brega, activist și co-fondator al postului Curaj TV, tonalitatea și aciditatea comentariilor variază în funcție de calitatea portalurilor online  „Depinde în ce mediu se exprimă internauții dintre Prut și Nistru, dacă o fac pe vreun site elevat, moderat, atunci se exprimă rezervat și rafinat, dacă se bălăcesc pe site-uri de duzină, care nici în știri sau materialele de atitudine nu manifestă respect pentru drepturile omului, atunci comentatorii anonimi sau cu nume asumat/real se ”înhăitează” și discursul/polemica degradează într-un hal fără de hal”.

Mostră de discurs de ură pe rețelele de socializare, sursă: Oleg Brega

Oleg Brega consideră că deocamdată cea mai relevantă metodă pentru eliminarea discursului de ură din comentariile postate pe rețelele de socializare este denunțarea internauților. „Eficient e să comentezi critic sau să denunți administrației mesajele periculoase pentru societate, dar pe unele rețele de socializare sau pe anumite site-uri media nu există sau nu funcționează aceste pârghii și atunci sunt necesare plângeri la poliție/procuratură, cereri de chemare în judecată”, subliniază activistul.

Veaceslav Balan, jurist și expert în domeniul drepturilor omului,  menționează că legislația din Republica Moldova interzice orice formă de discriminare, inclusiv discursul de ură.
„În Republica Moldova, legea cu privire la asigurarea egalității prevede în art. 2 interzicerea instigării la discriminare, iar art. 4 se referă la formele grave ale discriminării, cum ar fi susținerea discriminării prin intermediul mijloacelor de informare în masă și plasarea mesajelor și a simbolurilor instigatorii în locurile publice”.
Expertul subliniază  că pentru promovarea  discursului de ură sunt stabilite inclusiv sancțiuni penale, stipulate de art. 176 din Codul penal. 
„Conform acestui articol discursul de ură este pasibil pedepsei în baza procedurii penale”,  susține Veaceslav Balan. Cu toate acestea, conchide juristul, până în prezent nu s-a pus în practică acest articol, ceea ce nu  înseamnă că nu se va aplica pe viitor.
Astfel, până a se ajunge la sancțiuni penale, jurnaliștii și experții în domeniul drepturilor omului consideră că discursul de ură poate fi combătut prin realizarea unor instruiri și prin  educarea unui comportament tolerant în spațiul virtual. „Acest mediu îți oferă libertate de exprimare, dar nu libertatea de a jigni și, mai grav, de a chema la discriminare sau a instiga la ură”, concluzionează Viorica Zaharia.
_______________
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare”, implementat de CJI cu suportul Civil Rights Defenders (Suedia), partener al CJI. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.