Liderii ONG-urilor de media preocupați de problemele breslei - secvențe de la Forumul mass-media

Nadine Gogu,
directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent
 

”Cu opt – nouă ani în urmă discutăm cu colegii despre fenomenul ”berlusconizării”. Era o sintagmă pe care o introduseseră colegii din spațiul european cu referire la situația din Italia, când o parte din presă se afla în proprietatea premierului Silvio Berlussconi. Constatam atunci că în R. Moldova tot există o concentrare, doar că în stil moldovenesc, pentru că la prima vedere erau mai mulți proprietari, de jure era pluralism, dar de facto majoritatea mass media erau înregimentate și controlate politic și aveau aceeași politică editorială. (…) Berlussconi a plecat, dar termenul a rămas în circulație și este utilizat de foarte multe ori de către cercetători atunci când vor să vorbească despre problemele care apar când anumiți indivizi influenți cu anumite interese vor să obțină anumite dividende politice. De regulă, cercetătorii constată că există o corelație între concentrare și profesionalism – cu cât e mai mare concentrarea, cu atât descrește calitatea și profesionalismul. Atunci când primează interesul economic - și e cazul multor state europene - patronii nu se implică în politicile editoriale, ei vor să obțină doar profit, respectiv, redacțiile prin ceea ce fac încearcă să obțină cote cât mai mari de publicitate, astfel dau cât mai multe materiale axate pe senzație… Dar totuși nu se compara lucrurile cu situațiile în care în capul mesei sunt puse interesele politice. Și aici, cred că R. Moldova poate servi drept studiu de caz, pentru că atunci când interesele patronilor sau ale celor care stau în spatele patronilor sunt să lupte pentru mințile oamenilor, pentru voturile lor, despre calitate nu mai putem vorbi. Patronii nu sunt interesați să angajeze oameni integri, care să reflecte corect, echidistant, să se documenteze, să citeze mai multe surse, să facă jurnalism de investigație. De fapt, patronii sunt interesați de profesioniști, dar nu în domeniul media, ci de profesioniști în manipulare.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, mă refer și la Campania electorală din 2015, dar și la ultimele săptămâni, denotă o dată în plus că presa de la noi s-a transformat dintr-un câine de pază al societății, într-un câine de pază al patronilor. (…) Situația nu e deloc roz și cred că trebuie să depunem eforturi consolidate, nu doar societatea civilă, dar și breasla în general, și agenția de reglementare, CCA, de a nu permite concentrarea și monopolizarea în audiovizual”.

Petru Macovei,
director executiv al Asociației Presei Independente

Manipularea și distorsionarea realității indică asupra unor probleme grave de integritate profesională
”În aprilie 2012 a fost închis postul de televiziune NIT și mulți jurnaliști au susținut această decizie a CCA, deoarece manipularea grosolană și discursul de ură al acestui post tv nu avea nimic în comun cu deontologia profesională jurnalistică. Manipularea și distorsionarea realității, care are loc acum la unele instituții media, atât televiziuni, cât și site-uri, ziare și posturi de radio sunt de aceeași marcă ”NIT”, doar ambalate diferit, dar de aceeași esență. Sigur, nu înseamnă că trebuie închise, însă aceasta indică asupra unor probleme serioase, în primul rând, pe partea de legislație în domeniul mass-media și, în special, pe partea care ține de implementarea acestei legislații. Totodată, faptul indică, din punctul nostru de vedere, și  problemele de integritate profesională ale unor jurnaliști, care au ales deliberat să servească interesele unor sau altor formațiuni politice. De la șase ani de la debarcarea comuniștilor de la putere, numărul instituțiilor cu adevărat independente, nesubordonate unor grupuri de interese politice sau economice am impresia că a scăzut. Toate cele cinci guverne de după 2009 au inclus în programele lor de activitate obiective și angajamente foarte corecte și foarte frumoase pentru domeniul libertății mass-media, în mare parte aceste priorități au venit din partea societății civile. Din păcate, nicio reformă inițiată nu a fost finalizată, multiplele modificări din Codul Audiovizualului nu au adus efectul scontat. Concentrarea proprietății media afectează foarte mult pluralismul de opinie în societatea moldovenească, iar modificarea Codului Audiovizualului ca să se asigure transparența proprietății mass-media nu va aduce schimbări esențiale, deoarece nu este însoțită de măsuri care ar limita concentrarea pe piața mass-media. Piața publicității, la fel, este aservită unor interese de grup, iar noua lege a publicității despre care se vorbește de vreo 5 ani întârzie să apară.
Legea  privind etatizarea publicațiilor periodice publice a fost adoptată, nu însă și realizată  sută la sută, deoarece Guvernul și Ministerul Justiției s-au autoînlăturat din acest proces, editorii presei scrise continuă să fie ostaticii distribuitorilor care le impun condiții contractuale incorecte și în mare parte abuzive”.

Ion Bunduchi,
director executiv al Asociației Presei Electronice

Avem foarte multe instituții mediatice, dar nu avem produse mediatice de calitate
"Am convingerea că pluralismul de opinie este o valoare intrinsecă a democrației. Dacă Republica Moldova a ajuns unde a ajuns, parte din această vină o poartă și mass-media, pentru că autoritățile vorbesc poporului prin gura mass-mediei. Dacă suntem unde suntem înseamnă că nu am acționat cum trebuie pentru că toți am avut o informație distorsionată.  Mă întreb: de ce pluralismul nu a fost și nu este o preocupare mai ales a celor care fac politici de stat în mass-media?
Anul trecut, în premieră absolută, Programul mass-media al Fundației Soros Moldova a  făcut o cercetare în care a determinat gradul de pluralism al mass-mediei în țară. Rezultatele sunt triste. Acel studiu a finalizat cu o Foaie de parcurs pentru toți actorii de care depinde asigurarea unui pluralism real al mass-mediei, atâta doar că nici breasla, nici autoritățile nu au demonstrat interesul pe care îl necesită acest fenomen. Or, să nu așteptăm că vom avea o mass-media pluralistă atunci când legislația este defectuoasă, când avem monopoluri și pe piața mediatică, dar și pe piața publicității comerciale, atunci când nu avem cercetări științifice în acest domeniu, nu avem instituții formative care să pregătească profesioniști, având convingerea că pluralismul este valoare în jurnalism, nu avem un curs special, bunăoară, la facultățile de profil, care i-ar învăța pe viitorii profesioniști cât de important este pluralismul. Nu poate să apară pluralismul real acolo unde nu sunt condițiile pe care trebuie să le întrunească apariția acestui fenomen, care ar fi în beneficiul fiecăruia dintre noi. De fapt, noi am acceptat că jurnalismul independent este o valoare, libertatea de exprimare este o valoare, dar la modul declarativ. Pentru că la modul real, azi avem foarte multe instituții mediatice, dar nu avem produse mediatice de calitate, astfel încât, să ne putem să ne orientăm adecvat în realitățile pe care le trăim".