Jurnaliștii care abordează tematica socială cred că presa poate face mai mult pentru promovarea drepturilor persoanelor defavorizate

Sorina Obreja: „Atunci când jurnaliștii arată cu degetul o problemă, aceasta începe încet-încet să se rezolve”

Jurnalista Sorina Obreja reprezintă imaginea Campaniei „Dăruiești și câștigi”, lansată în anul 2008 de Știrile PRO TV Chișinău, cu denumirea PROvestea de Crăciun. Pe parcursul anilor, sute de oameni au beneficiat de ajutorul material acordat în cadrul campaniei, iar donațiile depășesc 5 milioane de lei. În decembrie 2015, la Gala Jurnaliștilor, „Dăruiești și câștigi” a câștigat premiul special, fiind desemnată drept cea mai bună campanie socială.

„Presa are o putere enormă de a schimba lucrurile. Un subiect tratat corect în care spui lucrurilor pe nume și formulezi clar scopul acestuia, poate influența atitudinea autorităților. Mai mult decât atât, presa poate schimba opinia societății și felul în care aceasta tratează persoanele care fac parte din categoriile defavorizate.  Cred că cel mai bine drepturile lor pot fi promovate prin prisma problemelor cu care se confruntă aceste persoane. Atunci când jurnaliștii arată cu degetul o problemă, aceasta începe încet-încet să se rezolve. Cred că este inutil ca mass media să difuzeze subiecte informative și seci, ca niște comunicate de presă, despre drepturi. Presa trebuie să pună degetul pe rana, să vadă unde anume doare cel mai tare, pentru ca ulterior autoritățile să se vadă obligate să găsească tratamentul cuvenit. Iar asta înseamnă ca jurnaliștii să identifice cât mai multe cazuri și persoane care fac parte din categorii defavorizate și, prin ele, să arate cum stau de fapt lucrurile în Moldova. Mai mult decât atât, din experiența mea, mi-am dat seama că societatea reacționează înaintea autorităților. Un subiect despre o familie săracă poate schimba viața acelei familii, datorită faptului că sute de oameni care au urmărit reportajul îi vor sări în ajutor. În timp ce un subiect despre un copil cu invaliditate care este umilit sau nu este acceptat în școală, de exemplu, poate schimba atitudinea oamenilor din anturajul său, dar și a celor care sunt într-o situație similară”.

Ecaterina Terzi: „Oamenii cu nevoi speciale au nevoie de ajutorul presei, pentru a nu se închide în sine și în problemele lor”

Ecaterina Terzi  este reporteră a  IPNA Teleradio-Moldova în UTA Gagauz-Yeri, iar la Gala Jurnaliștilor 2015, a obținut premiul special pentru promovarea diversităţii în mass-media. Subiectul cel mai des abordat de jurnalistă este egalitatea de gen și viața femeilor din Găgăuzia, ocupațiile acestora, problemele cu care se confruntă etc.

„Rolul jurnaliștilor în promovarea persoanelor ce fac parte din categoriile defavorizate, este unul important. În primul rând, pentru că, fiind persoane publice, jurnaliștii cunosc foarte multă lume și, la rândul lor, sunt cunoscuți de oameni. Cei care au nevoie de ajutor pot apela la ei ca la persoane în care au încredere (în practica mea am avut multe astfel de cazuri). Jurnalistul sau publicația (TV, radio, ziar, portal informațional etc.), folosindu-se de informația pe care o deține, de sursele pe care le cunoaște, poate ajuta la soluționarea unei sau altei probleme ale persoanelor cu nevoi speciale. În acest sens, sunt binevenite astfel de programe informaționale, cum sunt talk-show-urile, alte emisiuni tv sau radio, unde pot adresa întrebări și afla răspunsuri, unde pot găsi soluții la ceea ce îi frământă. Oamenii cu nevoi speciale au nevoie de ajutorul presei, pentru a nu se închide în sine și în problemele lor. Iar noi, care deținem informația, am putea să le ajutăm, informându-i mai bine și promovându-le drepturile.”

Polina Cupcea: „O jumătate de milion de moldoveni trăiesc în sărăcie. 500 de mii de articole despre fiecare din ei, ar fi un pas înainte!”

Polina Cupcea este jurnalist freelancer. A activat în mai multe redacții, unde a scris despre oamenii cu destin trist - foști deținuți, cărora statul nu poate să le propună un loc de muncă sau, ori sunt disprețuiți în societate, chiar dacă și-au ispășit pedeapsa; copii rămași de izbeliște, după ce părinții lor au plecat la muncă peste hotare. Pentru abordarea tematicii sociale, Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova i-a acordat în 2014 Premiul la categoria presa scrisă.

„Cum spunea și Titu Maiorescu - ”Scrieți, băieți, numai scrieți!”. Parafrazând, aș spune că doar astfel jurnaliștii ar putea contribui la o mai bună promovare a drepturilor categoriilor defavorizate – scriind. Prezentând problemele lor, trăgând un semnal de alarmă atunci când sunt încălcate drepturile lor, promovând istoriile lor de succes. Pentru că este vorba despre o categorie destul de numeroasă. Ultimele studii arată că o jumătate de milion de moldoveni trăiesc în sărăcie. Deci, 500 de mii de articole despre fiecare dintre ei ar fi un pas înainte!  
Apoi, mai avem și categoria persoanelor cu dezabilități, despre care ne aducem aminte la Crăciun, la Paște sau când vreun ONG prezintă rapoarte și studii. Cu așa viteză, nu știu dacă o să schimbăm ceva. Desigur, nu poți să dai toată ziua pe post știri despre sărăcie, dizabilitate, încălcarea drepturilor, dar să ai priceperea să abordezi această temă prin diferite modalități de abordare, cred că e jurnalistic. Plus că, avem tone de informație la tema în cauză, dar care, cu părere de rău, e diluată pe fundalul bârfelor din politică. Probabil, asta e dizabilitatea jurnaliștilor și a jurnalismului în acest moment…”

-------------------------
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media”.
Proiectul ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media” este implementat cu sprijinul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliul pentru Egalitate.