Ro
En
Рy
Subiectul a fost discutat în contextul aprobării de către Guvern a proiectului de lege supranumit în mediul online ”Legea Big Brother”. Potrivit mai multor jurnaliști, experți media și furnizori de Internet, dacă va fi adoptată de Parlament, legea va permite ”citirea email-urilor, dar și altor mesagerii textuale" (ex: Viber, Telegram, Skype, WhatsApp. Totodată, prin modificarea art. 2471 din Codul Contravențional al Republicii Moldova, operatorii de Internet ar fi obligați să filtreze și să arhiveze traficul ce trece prin propria rețea, dar și să blocheze IP-urile serverelor, pe care sunt stocate diferite site-uri.
”Aș formula doar o singură întrebare: Atunci, când Guvernul a venit, în 2016, cu respectivul proiect de lege, s-a ținut cont sau nu de recomandările de la societatea civilă?” a întrebat Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent. Precizăm că, acum un an, când proiectul se afla în faza discuțiilor, ONG-urile de media au atras atenția autorilor proiectului de lege că anumite prevederi ar trebui îmbunătățite pentru a nu admite cenzura în Internet şi încălcarea legii cu privire la libertatea de exprimare. Propunerile societății civile au fost însă neglijate.
”Ani în șir vorbim despre anumite probleme, constatăm, sesizăm, ne autosesizăm, facem declarații, sesizăm că aici este o problemă, facem recomandări, sugestii, le expediem factorilor de decizie, autorităților și, ulterior, se revine cu aceleași documente, în care nu se lucrează, nu se ține cont. Asta este o problemă după mine, pentru că, în condițiile acestea, noi, ca societate civilă, ne vedem uneori inutili, eforturile noastre rămân undeva în aer”, a constatat Nadine Gogu. Experta media a subliniat că în proiectul de lege sunt câteva prevederi care lasă loc de interpretări și ar putea să afecteze mass-media – Internetul, activitatea unor instituții online, portaluri web. ”Trebuie să facem astfel încât ele să fie eliminate”, a adăugat Nadine Gogu.
Reprezentanții MAI, Şeful Direcţiei juridice a IGP, Sergiu Ţurcanu, și ofiţerul de investigaţii al Centrului de combatere a crimelor informatice al INI, Veaceslav Bădărău, au venit la dezbateri cu argumentele expuse deja într-o conferință de presă, organizată tot luni. Funcționarii MAI nu au fost de acord cu criticile dure la adresa proiectului de lege, afirmând că informațiile prezentate în presă au fost redate eronat. Potrivit lor, proiectul de lege este îndreptat spre combaterea pornografiei infantile. Paginile web vor fi supravegheate, rețelele de socializare și aplicațiile vor fi monitorizate și percheziționate doar sub autorizația judecătorului și doar în cazul cercetării penale. Iar sub incidența noilor prevederi din legea privind criminalitatea informatică vor cădea doar persoanele suspectate de încălcarea foarte gravă a acestei legi, au accentuat Sergiu Țurcanu și Veaceslav Bădărău.
Un alt invitat la dezbateri, Alexei Muntean, reprezentant al Concernului StarNet, s-a referit la consecințele economice ale proiectului de lege: „Suntem de acord cu aspectele morale ale problemei. Dar, vreau să vă comunic că noi deja plătim pentru asta, suntem plătitori de TVA mari... De fiecare dată când voi inventați ceva nou business-ul plătește. Dragă stat, nu pot plăti orice invenție!”, a spus Muntean, potrivit căruia, atunci când se elaborează asemenea proiecte de legi ar trebui să participe la dezbateri și reprezentanți din sfera afacerilor.
Mai multe organizații - Biroul de Audit al Tirajelor si Internetului (BATI), StarNet, Interact Media (Agora, EA.md), Miraza (UNIMEDIA), Site-ul de știri pentru tineri #diez, Privesc.EU, Ziarul Național, Centrul de Investigații Jurnalistice și portalul Anticoruptie.md, Centrul pentru Jurnalism Independent – au semnat o declarație, săptămâna trecută, în care au solicitat excluderea din proiectul de lege a articolelor care permit blocarea site-urilor, verificarea email-urilor, sms-urilor și obligă operatorii să stocheze datele utilizatorilor.
