Ro
En
Рy
Deși documentul dispune de expertizare din partea Consiliului Europei, Uniunii Europene de Radioteleviziune, Misiunii OSCE în Republica Moldova și a beneficiat de patru audieri publice în cadrul Comisiei parlamentare pentru mass-media, în ședința de vineri deputații au avut foarte multe întrebări către raportori.
Deputatul PL, Lilian Carp, care a prezentat proiectul de lege, a argumentat necesitatea adoptării codului prin faptul că acesta va permite lichidarea restanţelor legate de trecerea la televiziunea digitală terestră, va asigura transparenţa proprietarului final al produsului mass-media și va urgenta reorganizarea IPNA „Compania Teleradio Moldova”, care, potrivit lui, „continuă să folosească ineficient banii publici, din cauza unui management defectuos a resurselor umane şi a bunurilor pe care le are în gestiune”.
La rândul său, președintele Comisiei Parlamentare pentru mass-media, Vladimir Hotineanu, și-a exprimat regretul în legătură cu faptul că deputații nu au participat activ la audierile publice organizate de comisia de profil pe marginea proiectului Codului audiovizualului. „Sunt decepționat că deputații nu vin la aceste audieri, deși ele au fost publice - au participat societatea civilă, specialiști și persoane care au atribuții ca profesioniști la audiovizual”.
Proiectul noului cod prevede obligativitatea radiodifuzorilor de a avea opt ore de produs autohton sau propriu; reformarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin schimbarea denumirii acestuia în Consiliul Audiovizualului și reducerea numărului de membri de la nouă la cinci; divizarea ”Companiei „Teleradio-Moldova” în două entităţi separate - Moldova 1 şi Radio Moldova; stabilirea unei „taxe pentru serviciul public de radiodifuziune şi de televiziune”. Totodată, actualul Consiliu de Observatori urmează să-și schimbe denumirea în Consiliul de Supraveghere, format din 9 membri, care ar trebui să fie personalităţi publice cu calificări profesionale în diferite domenii.
În dezbatere, mai mulți deputați au avut obiecții față de acest proiect de lege. Vasile Bolea (PSRM) s-a arătat nemulțumit de reducerea numărului de membri din componența CCA: „Este un organ administrativ. De ce se micşorează numărul membrilor?... Ori se doreşte politizarea completă a acestei instituţii?”.
Deputatul PLDM, Chiril Lucinschi, a menționat că noul Cod al audiovizualului este „un subiect extrem de sensibil, care poate să aducă atât beneficii, cât și prejudicii” și a propus să fie creat un grup de lucru, pentru perfecționarea proiectului de lege.
Ina Şupac (PCRM) și-a exprimat îngrijorarea că noua lege ar putea interzice retransmiterea canalelor din Federația Rusă în R. Moldova. „Am fost timp de 5 ani membră a comisiei de profil legată de mass-media așa că știu foarte bine că unul din scopurile reale ale noului Cod al audiovizualului este interzicerea retransmisiei posturilor de televiziune și radio care conțin emisiuni ce nu sunt produse în statele UE, precum și în statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Asta ar însemna interzicerea retransmisiei canalelor din Federaţia Rusă”.
În context, raportorul Lilian Carp a explicat că emisiunile de divertisment, care nu sunt axate pe propagandă, cum sunt "Pole Ciudes" sau "Jdi menea", vor fi în continuare recepționate, pentru că nu pot influența deciziile politice ale cetățenilor R. Moldova. „Dar în ceea ce privește buletinele de ştiri, noi trebuie să securizăm spaţiul informațional”, a afirmat deputatul PL.
Potrivit deputatului PLDM, Vadim Pistrinciuc „nimeni nu pune la îndoială că acest domeniu trebuie reglementat şi protejat de propagandă toxică. Dar sunt unele chestiuni tehnice care pot să ducă la consolidarea mass-media în mâinile unor proprietari”.
Discuții a trezit și taxa de abonament pe care autorii proiectului au propus-o pentru a asigura independenţa financiară a televiziunii publice.
Vă reamintim că proiectul noului Cod al audiovizualului a fost elaborat în 2010 de către societatea civilă. În lectura a doua, urmează să fie dezbătute mai multe amendamente, inclusiv din partea societății civile, pentru a reactualiza conținutul legii și a o aduce în concordanță cu standardele europene.
