Eşti aici

Proiectul de lege nr. 53: De ce este necesară reducerea componenței CCA la un număr de cinci membri?

19 Iulie 2016
1487 de afişări
Proiectul noului Cod al audiovizualului, votat pe 1 iulie curent în primă lectură de către parlament, conține mai multe prevederi privind activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care, potrivit proiectului de lege nr. 53, se va numi Consiliul Audiovizualului. Între altele, Articolul 76, alineatul (1) din proiect stipulează: „Consiliul Audiovizualului este compus din 5 membri numiți de Parlament”. Această prevedere l-a făcut pe vicepreședintele Fracțiunii Comuniștilor în parlamentul R. Moldova, Oleg Reidman, să riposteze în ședința în plen: „De ce numărul membrilor CCA trebuie micșorat de la 9 la 5 membri? De ce, dimpotrivă, să nu mărim democratic numărul până la 15?”

Așadar, de ce este necesară reducerea componenței autorității de reglementare în audiovizual de la 9 membri, câți activează în prezent, până la cinci?
 
Solicitat de Media Azi, expertul media Ion Bunduchi, unul din autorii noului Cod al audiovizualului, ne-a spus că la baza acestei prevederi au fost luate câteva raționamente. „În primul rând, ne-am gândit că atribuția de bază a autorității de reglementare, cea privind licențierea radiodifuzorilor, s-a cam încheiat, pentru că am epuizat spectrul de frecvențe și atunci ne-am gândit că o nouă autoritate ar putea să aibă nu neapărat tocmai 9 membri. Al doilea raționament: ne-am gândit că, bunăoară, în SUA, țară un pic mai mare ca a noastră, sunt 5 comisari, așa se numesc ei acolo, iar la noi nouă.  Al treilea raționament a fost că în discuțiile cu mai multă lume din domeniu am ajuns la concluzia că, de când există autoritatea de reglementare la noi, aceasta nu a demonstrat prea multă eficiență. Astfel că poate ar fi mai bine ca numărul de membri ai CCA să fie mai mic, dar aparatul CCA să fie unul mai consolidat”.
 
Potrivit Angelei Zaharova, producător Elita TV, în cele din urmă, eficiența CCA depinde de faptul dacă membrii ei acționează în interesul public  și nu în interesul partidelor care i-au delegat în autoritatea de reglementare. „Dacă ei ar fi mai puțini la număr, dar în aceeași măsură ar fi controlați politic, precum sunt astăzi, pentru ca acest lucru îl constată diferite studii și rapoarte de monitorizare, situația nu s-ar schimba prea mult în direcția pe care ne-o dorim. E ok să micșorăm numărul membrilor CCA, dar eu aș pune accent pe libertatea lor”. În această ordine de idei, Angela Zaharova susține că din instituția de reglementare a audiovizualului ar trebui să facă parte reprezentanți ai asociațiilor de radiodifuzori, ai organizațiilor de media, experți profesioniști, oameni competenți și cu experiență.
 
În opinia membrei CCA, Mariana Onceanu-Hadârcă, orice structură care urmează să ia  decizii cu impact asupra dezvoltării domeniului audiovizualului ar trebui să aibă în componența sa un număr mai mare de 5 persoane, pentru că „în cazul în care unul se îmbolnăvește sau este în concediu, rămân patru și atunci, care va fi cvorumul - trei sau patru persoane? Care ar fi majoritatea prin care o decizie ar fi valabilă? Din punctul meu de vedere, cifra ideală dacă se dorește neapărat micșorarea, nu poate fi mai puțin de 7 persoane, pentru ca un consiliu sau o structură de acest fel să fie funcțională. Ținând cont de dimensiunea pieții, de radiodifuzori ș.a.”, ne-a spus Mariana Onceanu-Hadârcă.
 
L-am întrebat pe Ion Bunduchi, dacă o eventuală majorare a numărului de membri, până la 15 persoane, ar aduce în CCA  mai mult spirit democratic. „Noi am putea face un consiliu și din 101 membri, dar înseamnă oare aceasta că el va deveni mai democrat? Parcă în SUA, unde instituția de reglementare este formată doar din 5 comisari, e mai puțină democrație în audiovizual?” ne-a răspuns cu o contra întrebare expertul. Potrivit lui, această prevedere a fost inclusă, nu în ultimul rând, pentru a responsabiliza instituția de reglementare a audiovizualului. ”Pe parcursul anilor, de la 2006 încoace, CCA  a demonstrat în mai multe rânduri lipsă de responsabilitate. Și noi de fiecare dată invocăm cazul, când, înaintea referendumului constituțional, membrii CCA au plecat in corpore în concediu”,  constată Ion Bunduchi.
 
Reamintim, că proiectul noului Cod al audiovizualului a fost elaborat de societatea civilă în 2010 și prezentat în parlament ca inițiativă legislativă de către Fracțiunea Parlamentară a Partidului Liberal, în martie 2015. Comisia Parlamentară pentru mass-media a organizat consultări publice pe marginea acestui document, iar pe 1 iulie 2016 proiectul de lege nr. 53 a fost votat în primă lectură. Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei Parlamentare pentru mass-media, declara recent pentru Media Azi: „Pregătim pentru lectura a doua proiectul 53 cu cele 3 proiecte comasate. La aceasta lucrăm în comisie. Și aș vrea să reușesc, în sesiunea asta de vară, să avem în sfârșit Codul audiovizualului…”.