În atenția Ministerului Educației: Persoanele cu deficiențe de auz nu au acces la emisiunile televizate din cauza lipsei de specialiști în limbajul mimico-gestual

Președinta interimară a Asociației Surzilor din Moldova, Liliana Darii, comunică cu Pavel Tatarenko la Asociația Surzilor.

Acesta a spus că cel mai des urmărește buletinele de știri de la posturile CTC Media și Prime TV pentru că televiziunile respective au emisiuni informative, adaptate corespunzător pentru persoane cu deficiențe de auz. 

Ce a constatat CCA

Potrivit rapoartelor CCA, majoritatea posturilor de televiziune, monitorizate de Consiliu, deși sunt obligate să transmită zilnic, începând cu 1 septembrie 2017, câte un buletin de știri, între orele 17:00 şi 23:00, în limbajul mimico-gestual sau prin titrare simultană pentru persoanele cu deficiențe de auz, respectiv, prin semnal sonor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, nu respectă întru totul obligațiunile respective.
 
CCA a constatat că o serie de televiziuni, deși au în grila lor buletine de știri în limbajul mimico-gestual, totuși, le prezintă în mare parte în prima jumătate a zilei, nu și în orele de prezență mai mare a telespectatorilor, așa cum prevăd normele legale.P

O altă problemă constatată de CCA se referă la faptul că subtitrările rulează cu o viteză prea mare și cititorii nu reușesc să citească tot mesajul.

Mai mult, din 1 ianuarie 2018, au intrat în vigoare decizia CCA, care se referă la obligativitatea radiodifuzorilor naționali de a asigura accesibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz sau de vedere la programele de actualități, spoturi electorale în timpul campaniilor electorale prin difuzarea acestora în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron. De asemenea, televiziunile trebuie să transmită dezbaterile electorale în reluare în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron.
 
În urma examinării raportului de monitorizare, CCA s-a limitat la atenționarea radiodifuzorilor cu privire la necesitatea de a prezenta buletinele de știri, inclusiv, pentru persoanele cu dizabilități.
 
Criză de interpreți
 
Președinta interimară  a Asociației Surzilor din Moldova, Liliana Darii, a menționat pentru Media-azi.md că în Republica Moldova sunt puțini interpreți în limbajul mimico-gestual raportat la cererea existentă din partea cetățenilor cu deficiențe de auz. Potrivit acesteia, în Moldova activează 17 specialiști licențiați în limbajul mimico-gestual de către Ministerul Justiției (MJ).  O astfel de licență se obține în cadrul examinării de către o comisie  formată din câte un un reprezentat al MJ și Asociației Surzilor.

O altă problemă semnalată de Liliana Darii se referă la calitatea traducerii pe care o asigură interpreții din Moldova la posturile de televiziune. Darii a afirmat că la unele posturi traducătorii interpretează eronat unele mesaje. „Am urmărit o interpretă la o emisiune de la Ren TV Moldova și am constatat că ceea se spunea prezentatorul nu coincidea cu traducerea interpretului”, susține Darii, care s-a  s-a arătat nemulțumită și de spațiul mic rezervat în cadrul acestei emisiuni pentru interpret, din care cauză nu se înțeleg gesturile sale.

Unde și cine formează interpreti în limbajul semnelor?

Președinta interimară a Asociației s-a referit și la implicarea redusă a statului în pregătirea profesioniștilor în acest domeniu. Liliana Darii este de părere că statul trebuie să se implice mai activ în pregătirea unor astfel de specialiști pentru că resursele Asociației nu sunt suficiente pentru realizarea acestei sarcini. Periodic, Asociația Surzilor organizează cursuri, din granturi străine, pentru pregătirea traducătorilor.

În afară de Asociație, în sistemul de învățământ din Moldova de pregătirea acestor specialiști se ocupă parțial și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, în cadrul specialității psihopedagogia specială. Singurul lector care îi pregătește pe studenți în problema limbajului mimico-gestual în cadrul universității, Tatiana Beschieru, a explicat pentru Media-azi.md că în cadrul acestei specialități studenților li se oferă un curs de inițiere în acest limbaj.

„Este un curs foarte mic, predat la ciclul întâi, în care practic se pun bazele inițiale de cunoaștere a acestei limbi. O pregătire mai bună oferă ciclul de masterat la specializarea „Comunicarea alternativă. Sistemul Braille. Limbajul semnelor. Mediator în tehnica vorbirii”, unde se studiază la un nivel mai avansat LMG. Problema e că nu sunt solicitări suficiente pentru a forma o grupă de studenți, plafonul minim fiind de 15 persoane”, a explicat Tatiana Beschieru.

Ce întreprinde Ministerul Educației, Culturii și Cercetării?

În Republica Moldova sunt în jur de 5.000 de persoane cu deficiențe de auz, potrivit datelor neoficiale, prezentate pentru Media-azi.md de către Asociația Surzilor.

Pentru a afla ce se întreprinde, la nivel de stat, pentru ca acestea să se poată informa din mass-media despre evenimentele din țară și din lume, am adresat, pe 3 ianuarie curent, o cerere de solicitare de informație Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Anume aceasta instituție, potrivit Legii  nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, „trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru formarea profesioniștilor în domeniul instruirii persoanelor cu dizabilități”. Între altele, ne-am interesat cum asigură Ministerul Educației pregătirea specialiștilor în limbajul mimico-gestual. Așteptăm răspunsul funcționarilor de la minister și vom reveni cu amănunte la acest subiect.