Ro
En
Рy
În cadrul discuțiilor, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, s-a referit la știrile false și capacitățile reduse ale statului de a combate asemenea fenomene. Expertul a atras atenția că știrile false pot să genereze panică și riscuri mari printre populația țării care se informează masiv din asemenea materiale și este înclinată să creadă în știri de acest gen. „Noi, în Republica Moldova, avem o meserie nouă – creator de fake news. Cei care se ocupă la modul „profesionist” de aceste fake news au inventat și o denumire – cum este creator de modă este, iată, și creator de fakenews (...) Acestea sunt realitățile și provocările zilei de azi în Republica Moldova, cărora instituțiile publice ar trebui să le facă față și nu le face, din punctul nostru de vedere”, a subliniat Macovei.
Potrivit expertului, site-urile care promovează știri false ar trebuie să fie incluse în categoria infracțiunilor informatice, fără să fie atinse dreptul la libera exprimare și fără abuzuri în acest sens. „Cu siguranță pot fi găsite mecanisme ca acest fenomen de fake news care atentează la modul direct la securitatea informațională a statului, pentru că atentează la dreptul la informație a fiecărui cetățean în parte, trebuie să fie diminuat și statul RM ar trebui să se gândească la acest lucru”, a adăugat Petru Macovei.
El susține că societatea civilă ar putea să se implice mai activ în combaterea acestui fenomen, pentru ca recomandările experților să se regăsească în viitorul proiect al Concepției și Strategiei privind securitatea informațională.
Prezent la masa rotundă, directorul executiv APEL, Ion Bunduchi, a punctat mai multe probleme legate de securitatea informațională, care necesită o abordare mult mai responsabilă din partea autorităților și a societății în general. Între acestea este și insuficiența cercetărilor în domeniul securității informaționale. „Doi sau trei ani în urmă, a fost un singur doctorat la temă, chiar dacă nu era despre securitatea mediatică, ci informațională. O armată de savanți și un singur doctorand la temă. Cam subțire!”, a constatat Bunduchi.
Expertul s-a referit și la prezența masiva a instituțiilor mediatice din Federația Rusă în spațiul informațional al Republicii Moldova - atât a posturilor tv, care constituie până la 80% din oferte în grila cabliștilor, cât și a presei scrise de limba rusă. Totodată, Bunduchi s-a referit și la filmele artistice și serialele transmise de posturile tv din RM, care preponderent sunt de sorginte rusești și promovează anumite modele comportamentale printre consumatorii de media. Un alt aspect care, în opinia sa, trebuie remediat este piața publicitară, care nu trebuie admită concurența neloială pe acest segment.
La masa rotundă, care a avut loc în incinta Parlamentului, au fost prezenți și au venit cu recomandări reprezentanți ai unor ONG-uri globale, cum ar fi Internews și Freedom House, care urmăresc îndeaproape fenomenele ce au loc în spațiul mediatic al Republicii Moldova și susțin evoluțiile pozitive din media. În opinia Corinei Cepoi, Directoarea Reprezențanței Internews în Moldova, în ceea ce privește securitatea informațională, țara noastră ar trebui să urmeze exemplul statelor Baltice și să se implice mai activ în educația mediatică a populației.
