Ro
En
Рy26 Iunie 2018
1291 de afişări
Eliminarea propunerilor privind interzicerea programelor ce prezintă apologetic regimul comunist, restrângerea posibilităților de concediere a directorului general în cazul companiilor publice audiovizuale și specificarea unor criterii mai exacte pentru numirea membrilor CCA -- acestea sunt câteva din propunerile-cheie din avizele emise de Consiliul Europei (CE), Freedom House și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe marginea proiectului noului Cod al Serviciilor Media, publicate recent pe site-ul Parlamentului.
Experții Consiliului Europei notează că majoritatea definițiilor din textul proiectului sunt în conformitate cu directivele europene din acest domeniu și că, din acest punct de vedere, nu necesită observații mari.
În același timp, într-una din recomandări experții constată că termenul de „prime time” este unul generalist și în acest sens parlamentarii ar trebui să revadă, în baza unor analize a audienței audiovizuale interne, dacă într-adevăr în zilele de sâmbătă, duminică și în cele de sărbătoare orele de maximă audiență cuprind perioada dintre orele 6.00 și 24.00.
Cu referire la capitolul doi, experții CE recomandă excluderea alineatului care interzice „transmisia și/sau retransmisia serviciilor media audiovizuale, care au ca efect îngrădirea libertății de exprimare” pentru că este una neclară și poate fi utilizată în mod abuziv, mai ales în condițiile în care în alte prevederi se regăsesc cerințele privind restricțiile aplicate pe conținut. Avizul OSCE concură la această recomandare, deoarece „ar putea duce la interpretări și la impunerea unor restricții arbitrare”.
De asemenea, experții Consiliului Europei menționează că prevederile proiectului cu privire la interzicerea programelor audiovizuale ce prezintă apologetic regimul comunist ar putea constitui încălcarea libertății de exprimare. Experții precizează că formele de guvernare comuniste sunt întâlnite în mai multe țări, iar în Republica Moldova este și un partid comunist activ, iar interzicerea programelor care susțin comunismul ar încălca drepturile omului. O recomandare similară sub acest aspect se regăsește și în avizul OSCE, care este de părere că prevederile care propun interzicerea programelor ce prezintă apologetic regimurile totalitare sunt prea largi și nu corespund normelor juridice internaționale existente la ora actuală.
În capitolul cu privire la serviciile media audiovizuale liniare, experții CE sugerează ca prelungirea licenței de emisie nu ar trebui să se limiteze la o singură dată. Aceștia consideră că atât timp cât condițiile de licență sunt respectate, nu ar trebui să existe o limită a numărului de prelungiri a licenței și că acest lucru poate aduce beneficii nu doar radiodifuzorilor, ci și telespectatorilor.
Cu privire la autorizația de retransmisie, experții CE susțin că, de regulă, pentru distribuitorii de servicii media nu este necesară obținerea unei autorizații în acest sens de la organul de reglementare, iar trimiterea unei simple notificări ar trebui să fie suficientă.
În ceea ce ține de reglementarea activității Consiliului Audiovizualului, experții CE recomandă ca raportul de activitate financiară a Consiliului să fie publicat pe site-ul instituției.
În privința furnizorilor publici naționali de servicii media, experții CE au elaborat o serie de recomandări pentru îmbunătățirea eficacității operaționale și pentru asigurarea unei separări corespunzătoare a Consiliului de Observatori în raport cu executivul. Printre acestea se numără restrângerea posibilităților de concediere a directorului general, reducerea rolului Parlamentului în vânzarea bunurilor companiei, precum și recomandarea de a fi mult mai transparenți în raportul anual.
Atât în avizul CE, cât și în cel emis de OSCE se recomandă să fie introduse mai multe cerințe și calificări profesionale pentru candidații la funcția de director general al Companiei Teleradio-Moldova, pentru a garanta o performanță profesională și eficiență sporită a funcției. Tot OSCE susține că prevederea care reglementează pierderea sprijinului membrilor Consiliului de Observatori ca una din cauzele demiterii directorului general al Companiei Teleradio Moldova este prea vagă și amplă și, prin urmare, trebuie eliminată sau înlocuită cu prevederi mai detaliate și obiective care să fie axate în schimb pe lipsa de performanță profesională.
OSCE mai scrie că proiectul Codului necesită o referire specifică la rolul autorității de reglementare, care constă în monitorizarea și garantarea efectivă și independentă a funcționării mijloacelor de informare în serviciul public, în conformitate cu obiectivul, misiunea și activitățile stabilite în lege și în orice alte instrumente relevante.
În afara de aceasta, OSCE recomandă eliminarea prevederii care impune ca toate programele transmise în alte limbi să fie însoțite de traducerea în limba română, atrăgând atenția legislatorilor asupra necesității de a asigura respectarea drepturilor minorităților naționale.
În avizul Freedom House, majoritatea prevederilor sunt considerate pozitive, subliniindu-se că proiectul noului Cod aduce o îmbunătățire semnificativă comparativ cu cel în vigoare la ziua de astăzi. Una din primele recomandări formulate în acest aviz se referă la stabilirea unei măsuri clare și concrete care ar trebui pusă în aplicare pentru eliminarea poziției dominante în formarea opiniei publice, urmată de stabilirea unor sancțiuni pentru nerespectarea de către radiodifuzori a unor astfel de măsuri. În special, este notabilă recomandarea FH ca noul cod să ceară identificarea proprietarilor de media mergând până la persoana fizică și beneficiarul final al instituției media.
În ceea ce privește autoritatea de reglementare, Freedom House este de părere că proiectul Codului corespunde celor mai multe standarde internaționale, inclusiv în ceea ce privește propunerea și numirea membrilor CCA, precum și criteriilor destinate să asigure independența funcțională și financiară a Consiliului Audiovizualului.
De asemenea, Freedom House recomandă să fie stipulat în mod clar și specific dreptul Consiliului de a-și adopta propriile regulamente interne, o recomandare de altfel emisă și de celelalte două instituții internaționale menționate mai sus. În mod particular, FH recomandă să se analizeze posibilitatea de a face o recenzie specială cu scopul de a adopta reglementări suplimentare care să stabilească limitele competenței jurisdicționale între Consiliul Audiovizual și Consiliul Concurenței.
Toate cele trei instituții care au revizuit proiectul noului Cod au concurat asupra necesității de a clarifica sau chiar de a eliminate referințele la competența Consiliului Audiovizualului vis-a-vis de platformele de partajare a materialelor video.
Menționăm că recent, câteva posturi de televiziune (TV8, PRO TV Chișinău și Canal Regional), precum și două ONG-uri de media – Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente – au semnat o scrisoare adresată Consiliului Europei, în care au reclamat că propunerea cotei de opt ore pe zi de produs autohton, stabilită în proiectul Codului Serviciilor Media, este una prea mare pentru piața Republicii Moldova.
Proiectul Codului Serviciilor Media a fost pregătit în cadrul grupului de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Documentul a fost votat în prima lectură în Parlament în data de 20 aprilie 2018 și urmează să fie supus dezbaterilor și votului în lectura a doua.
Experții Consiliului Europei notează că majoritatea definițiilor din textul proiectului sunt în conformitate cu directivele europene din acest domeniu și că, din acest punct de vedere, nu necesită observații mari.
În același timp, într-una din recomandări experții constată că termenul de „prime time” este unul generalist și în acest sens parlamentarii ar trebui să revadă, în baza unor analize a audienței audiovizuale interne, dacă într-adevăr în zilele de sâmbătă, duminică și în cele de sărbătoare orele de maximă audiență cuprind perioada dintre orele 6.00 și 24.00.
Cu referire la capitolul doi, experții CE recomandă excluderea alineatului care interzice „transmisia și/sau retransmisia serviciilor media audiovizuale, care au ca efect îngrădirea libertății de exprimare” pentru că este una neclară și poate fi utilizată în mod abuziv, mai ales în condițiile în care în alte prevederi se regăsesc cerințele privind restricțiile aplicate pe conținut. Avizul OSCE concură la această recomandare, deoarece „ar putea duce la interpretări și la impunerea unor restricții arbitrare”.
De asemenea, experții Consiliului Europei menționează că prevederile proiectului cu privire la interzicerea programelor audiovizuale ce prezintă apologetic regimul comunist ar putea constitui încălcarea libertății de exprimare. Experții precizează că formele de guvernare comuniste sunt întâlnite în mai multe țări, iar în Republica Moldova este și un partid comunist activ, iar interzicerea programelor care susțin comunismul ar încălca drepturile omului. O recomandare similară sub acest aspect se regăsește și în avizul OSCE, care este de părere că prevederile care propun interzicerea programelor ce prezintă apologetic regimurile totalitare sunt prea largi și nu corespund normelor juridice internaționale existente la ora actuală.
În capitolul cu privire la serviciile media audiovizuale liniare, experții CE sugerează ca prelungirea licenței de emisie nu ar trebui să se limiteze la o singură dată. Aceștia consideră că atât timp cât condițiile de licență sunt respectate, nu ar trebui să existe o limită a numărului de prelungiri a licenței și că acest lucru poate aduce beneficii nu doar radiodifuzorilor, ci și telespectatorilor.
Cu privire la autorizația de retransmisie, experții CE susțin că, de regulă, pentru distribuitorii de servicii media nu este necesară obținerea unei autorizații în acest sens de la organul de reglementare, iar trimiterea unei simple notificări ar trebui să fie suficientă.
În ceea ce ține de reglementarea activității Consiliului Audiovizualului, experții CE recomandă ca raportul de activitate financiară a Consiliului să fie publicat pe site-ul instituției.
În privința furnizorilor publici naționali de servicii media, experții CE au elaborat o serie de recomandări pentru îmbunătățirea eficacității operaționale și pentru asigurarea unei separări corespunzătoare a Consiliului de Observatori în raport cu executivul. Printre acestea se numără restrângerea posibilităților de concediere a directorului general, reducerea rolului Parlamentului în vânzarea bunurilor companiei, precum și recomandarea de a fi mult mai transparenți în raportul anual.
Atât în avizul CE, cât și în cel emis de OSCE se recomandă să fie introduse mai multe cerințe și calificări profesionale pentru candidații la funcția de director general al Companiei Teleradio-Moldova, pentru a garanta o performanță profesională și eficiență sporită a funcției. Tot OSCE susține că prevederea care reglementează pierderea sprijinului membrilor Consiliului de Observatori ca una din cauzele demiterii directorului general al Companiei Teleradio Moldova este prea vagă și amplă și, prin urmare, trebuie eliminată sau înlocuită cu prevederi mai detaliate și obiective care să fie axate în schimb pe lipsa de performanță profesională.
OSCE mai scrie că proiectul Codului necesită o referire specifică la rolul autorității de reglementare, care constă în monitorizarea și garantarea efectivă și independentă a funcționării mijloacelor de informare în serviciul public, în conformitate cu obiectivul, misiunea și activitățile stabilite în lege și în orice alte instrumente relevante.
În afara de aceasta, OSCE recomandă eliminarea prevederii care impune ca toate programele transmise în alte limbi să fie însoțite de traducerea în limba română, atrăgând atenția legislatorilor asupra necesității de a asigura respectarea drepturilor minorităților naționale.
În avizul Freedom House, majoritatea prevederilor sunt considerate pozitive, subliniindu-se că proiectul noului Cod aduce o îmbunătățire semnificativă comparativ cu cel în vigoare la ziua de astăzi. Una din primele recomandări formulate în acest aviz se referă la stabilirea unei măsuri clare și concrete care ar trebui pusă în aplicare pentru eliminarea poziției dominante în formarea opiniei publice, urmată de stabilirea unor sancțiuni pentru nerespectarea de către radiodifuzori a unor astfel de măsuri. În special, este notabilă recomandarea FH ca noul cod să ceară identificarea proprietarilor de media mergând până la persoana fizică și beneficiarul final al instituției media.
În ceea ce privește autoritatea de reglementare, Freedom House este de părere că proiectul Codului corespunde celor mai multe standarde internaționale, inclusiv în ceea ce privește propunerea și numirea membrilor CCA, precum și criteriilor destinate să asigure independența funcțională și financiară a Consiliului Audiovizualului.
De asemenea, Freedom House recomandă să fie stipulat în mod clar și specific dreptul Consiliului de a-și adopta propriile regulamente interne, o recomandare de altfel emisă și de celelalte două instituții internaționale menționate mai sus. În mod particular, FH recomandă să se analizeze posibilitatea de a face o recenzie specială cu scopul de a adopta reglementări suplimentare care să stabilească limitele competenței jurisdicționale între Consiliul Audiovizual și Consiliul Concurenței.
Toate cele trei instituții care au revizuit proiectul noului Cod au concurat asupra necesității de a clarifica sau chiar de a eliminate referințele la competența Consiliului Audiovizualului vis-a-vis de platformele de partajare a materialelor video.
Menționăm că recent, câteva posturi de televiziune (TV8, PRO TV Chișinău și Canal Regional), precum și două ONG-uri de media – Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente – au semnat o scrisoare adresată Consiliului Europei, în care au reclamat că propunerea cotei de opt ore pe zi de produs autohton, stabilită în proiectul Codului Serviciilor Media, este una prea mare pentru piața Republicii Moldova.
Proiectul Codului Serviciilor Media a fost pregătit în cadrul grupului de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Documentul a fost votat în prima lectură în Parlament în data de 20 aprilie 2018 și urmează să fie supus dezbaterilor și votului în lectura a doua.
