Ro
En
Рy
Codul serviciilor audiovizuale prevede un șir de noi reglementări cu privire independența editorială, protejarea spațiului audiovizual național și transparența proprietății, între altele.
Concentrarea proprietății
De exemplu, noul proiect al Codului prevede că „o persoană fizică poate fi proprietar-beneficiar la cel mult două servicii de televiziune generaliste și/sau de știri, precum și la cel mult două servicii de televiziune tematice”.
Totodată, autorii au prevăzut și anumite limite ale cotei de audiență care să nu permită crearea unei dominații mediatice pe piață. În special, proiectul Codului prevede că un proprietar-beneficiar nu poate deține o cotă mai mare de 35% din audiență, adică niciun proprietar-beneficiar nu poate avea poziție dominantă în formarea opiniei publice.
Noi prevederi pentru cabliști și alți operatori de servicii TV
De asemenea, documentul prevede reglementări pentru oferta distribuitorilor de servicii media. De exemplu, aceștia vor fi obligați să includă cel puțin 50% din serviciile de televiziune libere la retransmisie și fără condiționări tehnice și financiare ale furnizorilor de servicii media aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, inclusiv serviciile de televiziune „must carry” (lista programelor care trebuie să facă parte, obligatoriu, din grila companiilor de televiziune prin cablu). În afara de aceasta, serviciile de televiziune în limba română și televiziune cu subtitrare/dublare în limba română trebuie să constituie cel puțin 50% din numărul total din servicii distribuite.
O altă obligație se referă la cerința ca serviciile de televiziune care provin din statele membre ale Uniunii Europene și din terțe state participante la Convenția Europeană a Consiliului Europei privind televiziunea transfrontalieră să constituie cel puțin 50% din numărul total de servicii distribuite.
Opinii din exterior
După ce a fost votat în prima lectură la 20 aprilie 2018, Proiectul Codului serviciilor media audiovizuale a avut și avize din partea unor instituții internaționale. Astfel, Oficiul OSCE pentru libertatea presei, experții Consiliului Europei și cei ai Freedom House au formulat câte un set de evaluări și recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege. Deocamdată însă nu se știe dacă s-a ținut cont de aceste recomandări, deoarece la până momentul dat textul legii adoptate nu a fost publicat nici în Monitorul Oficial, nici pe site-ul Parlamentului.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a votat o rezoluție privind situația politică din Republica Moldova prin care inclusiv și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că mass-media independentă, locală și de opoziție va întâmpina dificultăți pentru a crea conținut autohton obligatoriu din lipsa de resurse. Președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media, Vladimir Hotineanu, a declarat pe atunci pentru Media-azi.md că în prezent este pregătit cadrul legislativ conex care va permite dezvoltarea produsului autohton la televiziune.
Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost elaborat de experți naționali și internaționali, precum și de reprezentanți ai societății civile în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media. Noua lege vine să înlocuiască Codul Audiovizualului, adoptat în 2006 și ulterior modificat în repetate rânduri prin multiple amendamente.
Potrivit autorilor, la elaborarea reglementărilor noului Cod a fost luată în considerare experiența mai multor țări europene, documentul având drept scop ajustarea legislației naționale în domeniul mass-media la cea europeană.
În aceeași ședință din 26 iulie, Parlamentul de la Chișinău a menținut votul exprimat anterior pentru Concepţia naţională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova, remisă spre reexaminare de către șeful statului. Proiectul privind atragerea investițiilor străine în domeniul producțiilor de film și altor opere audiovizuale, la fel, a fost votat astăzi în lectură finală.
