Forumul mass-media 2018: Jurnaliștii se plâng că autoritățile le îngrădesc accesul la informație și le oferă răspunsuri formale

Deseori jurnaliștii nu pot obține la timp informații de interes public, din cauza că autoritățile tratează cererile lor de informație drept petiții, iar conform Legii cu privire la petiționare răspunsurile pot fi oferite în timp de 30 de zile, și nu în două săptămâni, cum prevede Legea cu privire la accesul la informație. De asemenea, mulți funcționari nu iau în considerare cererile trimise de jurnaliști prin email, dacă acestea nu conțin semnătura electronică.

Despre astfel de situații au discutat participanții la Forumul mass-media 2018, în cadrul panelului „Accesul la informație și transparența instituțiilor publice: pe hârtie una, în realitate alta?”. Evenimentul a fost moderat de directoarea Ziarului de Gardă Alina Radu.
Jurnalista Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, a povestit că a trimis unei instituții publice o cerere de solicitare de informație care nu a fost acceptată pentru că nu avea semnătura electronică eliberată de întreprinderea de stat Centrul de telecomunicații speciale. „Eu am semnătură electronică cu care semnez facturile, dar mi s-a spus că e nevoie de alta, confirmată de Centrul specializat. Aceasta însă costă 350 de lei pe lună. Nu cred că este corect, mai ales că Legea privind accesul la informație nu prevede așa ceva” a afirmat Cozonac.

Directoarea CIJM consideră că accesul la informație în ultimii ani s-a înrăutățit semnificativ, dar face apel către jurnaliști să nu se descurajeze și să continue să „bombardeze” autoritățile cu solicitări de informație, pentru ca acestea să-și schimbe atitudinea și mentalitatea în raport cu jurnaliștii.

La rândul ei, Lilia Zaharia, reporteră la Asociația Presei Independente, a povestit că Autoritatea Națională de Integritate nu i-a răspuns la o cerere de solicitare de informație pentru că, în opinia funcționarilor, nu o formulase corect din punctul de vedere al Legii cu privire la petiționare. „Eu și colegii mei de la Moldova Curată am spus că în asemenea cazuri tot ce putem face este să condamnăm public astfel de răspunsuri formale și obiecții, pentru ca cetățenii să știe cine le restricționează accesul la informația de interes public”, a menționat Lilia Zaharia.

În contextul restricționării accesului la informație de către autorități, jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a amintit și de recentul proiect de lege cu privire la protecția datelor cu caracter personal, votat în primă lectură de deputați. „În acest proiect de lege se include excepția de la toate rigorile privind prelucrarea și protejarea datelor cu caracter personal, însă nu este prevăzut principiul proporționalității între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și accesul la informația de interes public. Nu este prevăzut în articolul 4, unde sunt enumerate toate principiile, dar apare ca un articol separat”, a subliniat Hriptievschi.
Moderatoarea panelului de discuții Alina Radu a adăugat că s-a arătat uimită de mărimea amenzilor, propuse pentru sancționarea cazurilor de încălcare a acestei legi. „Am înțeles că, în cazul în care un demnitar s-ar simți afectat de cele scrise de noi, amenzile ar putea depăși un milion de lei”, a constatat Alina Radu.

Participanții la panel au propus ca în Rezoluția finală a Forumului să fie inclusă și cerința către autorități ca acestea să fie mult mai deschise în raport cu presa și să nu interpreteze abuziv prevederile Directivei europene în procesul de armonizare a legislației naționale cu privire la protecția datelor cu caracter personal.