Eşti aici

Trei momente-cheie, care au marcat spațiul informațional autohton în 2018

21 Decembrie 2018
1382 de afişări
Lupta cu propaganda externă s-a soldat cu amenzi de zeci de mii de lei pentru posturile care au încălcat legea „anti-propagandă”, dar nu a soluționat problema propagandei interne; extinderea landșaftului mediatic în domeniul audiovizual, odată cu apariția noilor posturi tv, afiliate unor politicieni, nu a condus la pluralism mediatic, ci a intensificat concentrarea în media; iar faptul că amendamentele la șapte legi, elaborate de Grupul parlamentar pentru îmbunătățirea legislației media așa și nu au ajuns pe agenda ședințelor în plen ale deputaților, care au preferat să adopte în primă lectură noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal - sunt principalele momente-cheie care au marcat spațiul informațional în anul care pleacă. 

Un an sub zodia luptei anti-propagandă

Legea privind completarea Codului audiovizual al Republicii Moldova cu norme privind securizarea spațiului informațional, cunoscută ca legea „anti-propagandă”, a fost publicată în Monitorul Oficial din 12 ianuarie 2018 și a intrat în vigoare pe 12 februarie. Potrivit noilor prevederi, radiodifuzorilor li se interzicea să transmită/retransmită programele de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele ce nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Abaterile de la lege se soldau cu amenzi între 40.000 și 70.000 lei, iar pentru încălcarea repetată – între 70.000 și 100.000. Nu era exclusă nici retragerea licenței de emisie, după  aplicarea graduală a sancțiunilor.

În februarie 2018, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a amendat RTR Moldova cu 55.000 de lei pentru difuzarea emisiunilor informative din Federația Rusă. În luna mai, același post tv a fost amendat cu 85.000 de lei, pentru transmisiunea paradei consacrată Zilei Victoriei, de la Moscova. Pentru încălcarea acestei legi, la solicitarea unei organizații obștești, a fost amendat și postul de televiziune PRIME TV, cu 70.000 de lei.

Posturile tv au încercat însă diferite metode de a se eschiva de la respectarea legii. Cercetătorul media Victor Gotișan menționa, într-un comentariu pentru Media-azi, că instituțiile media care retransmiteau conținutul produs în Federația Rusă au sistat difuzarea conținutului pasibil de anumite amenzi şi l-au reîmpachetat în ceea ce apoi au numit „conținut propriu”. Expertul media Petru Macovei observa, la fel, că,  după ce a fost adoptată legea, „propaganda rusă a rămas, atâta doar că ea a luat fațeta unui produs autohton”.

„Propaganda externă nu moare, ea „se transformă” în propagandă internă”, atrăgea atenția și Victor Gotișan. Iar  directorul executiv al Asociației Presei Electronice, Ion Bunduchi, constata, tot într-un comentariu pe portalul nostru, că „prin eliminarea propagandei externe se va face loc mai mult pentru propaganda internă”.

Concentrarea din mass-media

Un alt fenomen, observat de experții media, e concentrarea mass-mediei audiovizuale, în mod special, în regiuni. Astfel, un post de televiziune afiliat Partidului Democrat (PD), aflat la guvernare, și-a deschis un studio local în orașul Nisporeni, în luna aprilie, curent. Este vorba despre Canal 2, care anterior a aparținut președintelui PD Vladimir Plahotniuc, iar în prezent se află în proprietatea consilierului său politic Oleg Cristal.

În „buzunarul” PD se află și posturile PRIME TV, CANAL 2, CANAL 3, PUBLIKA TV și CTC MEGA.

Holdingul socialiștilor, cu posturile sale NTV Moldova și ACCENT TV, a monopolizat o altă parte a pieței mediatice. Urmărind buletinele de știri de la NTV Moldova, în luna octombrie, cercetătoarea Aneta Gonța constata că cetățenii au avut acces limitat la spectrul vieții social-politice din țară, creându-li-se impresia că în Republica Moldova există un singur partid politic activ, cu opinii, atitudini și acțiuni.

Cel care a adus însă concentrarea la cote maxime în anul 2018 a fost primarul de la Orhei, Ilan Șor, căruia îi sunt afiliate noile posturi Orhei TV și Televiziunea Centrală, moderate de persoane care îi sunt loiale și apropiate. Expertul media Petru Macovei se arăta convins că ținta acestor noi posturi tv sunt alegerile parlamentare de la începutul anului viitor. „Nu este nimic nou în toată povestea aceasta – și alte holdinguri existente, al domnului Plahotniuc și al domnului Dodon, de asemenea, s-au extins în ultima perioadă absolut sigur cu țintă în alegerile parlamentare. Holdingul domnului Plahotniuc și-a creat câteva subredacții care se ocupă de promovarea viitorilor candidați pentru circumscripțiile teritoriale uninominale”, a constat Petru Macovei.

Cercetătoarea Aneta Gonța atenționa că pericolul concentrării din mass-media constă în limitarea pluralismului de opinie, prin repetarea unui singur punct de vedere pe mai multe platforme, fapt ce „deformează piața liberă a ideilor, anihilează spiritul critic și, într-un final, doar mimează democrația”.

 „Țeapă” de la guvernanți... amânarea unor proiecte de legi vitale pentru jurnaliști

Deputații au promis, anterior, că vor adopta amendamentele elaborate în cadrul Grupului parlamentar pentru îmbunătățirea legislației media la șapte proiecte de legi, însă acestea au rămas în afara atenției lor. În lista legilor adoptate așa și nu a ajuns proiectul care urma să faciliteze accesul la informație al jurnaliștilor, precum și Legea publicității, care nu a fost examinată în lectură finală. În schimb, în ședința în plen a fost votat în primă lectură proiectul de lege cu privire la protecția datelor cu caracter personal, criticat de societatea civilă și considerat drept abuziv și restrictiv în raport cu jurnaliștii.

În opinia juristei Tatiana Puiu, Reprezentanta Freedom House în Moldova, acest proiect de lege „nu prevede excepții pentru mass-media la articolele cu privire la principiile aferente prelucrării datelor cu caracter personal”, iar unele prevederi pe care le conține vin în contradicție cu Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare.