Ro
En
Рy
Cine sunt inamicii presei în anul 2019?
Panoul Inamicii Presei a fost împărțit în trei secțiuni: Agresiuni fizice și verbale asupra jurnaliștilor; Îngrădirea accesului la informație; Intoleranță. În prima s-au situat Ilan Șor pentru amenințarea jurnaliștilor printr-un video pe Facebook, Marina Tauber pentru comportamentul agresiv față de jurnaliștii de la Radio Orhei și Oleg Savva pentru atacuri verbale în adresa unei jurnaliste de la Centrul de Investigații Jurnalistice. La capitolul îngrădirii accesului la informație – a fost inclus deputatul Vladimir Andronache, care a refuzat de câteva ori să răspundă la întrebările jurnalistei de la Ziarul de Gardă. Iar în secțiunea Intoleranță au ajuns Andrian Candu, pentru declarațiile dure la adresa organizațiilor de media și a jurnaliștilor care au participat la Marșul Solidarității Presei pe 3 mai 2018; Maria Ciobanu, fosta deputată PLDM, aleasă în noul Legislativ din partea Blocului electoral ACUM pentru manifestarea intolerantă față de opiniile jurnalistului Victor Nichituș; și Andrei Năstase pentru că luat microfonul de la Prime la o conferință de presă.
Prezenți la evenimentul jurnaliștilor, doi dintre deputații de pe panou - Maria Ciobanu și Andrei Năstase - au venit cu anumite comentarii și explicații. Liderul PPDA a ținut să accentueze că poartă „un respect deosebit” față de presa care critică comportamentul politicienilor. Andrei Năstase a mai spus că, în opinia sa, politicienii sunt obligați să fie mai toleranți și mai răbdători cu presa, „chiar și cu cei care adesea uită ce înseamnă deontologie, ce înseamnă jurnalism adevărat”.
Maria Ciobanu, la rândul său, a afirmat că se consideră un „prieten al presei”. „Nu sunt inamica presei și aștept cu nerăbdare ca presa să devină ceea ce vrem noi – puterea a patra. Numai așa vom scăpa de captivitate toate instituțiile statului”, a declarat, printre altele, deputata ACUM pentru participanții la flashmob.
Maria Ciobanu în fața panoului. Sursa FOTO: Media-azi.md
De menționat că jurnaliștii au venit și cu un mesaj special, adresat parlamentarilor, pe care l-au afișat în atenția tuturor: „Rolul presei = sa informeze despre problemele guvernării. Rolul guvernanților = să rezolve problemele, nu ... jurnaliștii!”.
Sloganul flas-mobului din anul 2019. FOTO: Media-azi.md
Ce cred jurnaliștii despre libertatea lor?
Dar cât de liberi s-au simțit jurnaliștii în această perioadă? Redactora-şefă a portalului Moldova.org, Ana Gherciu, a afirmat pentru Media-azi că redacția pe care o conduce este una dintre puținele în care jurnaliștii se simt liberi. „Eu am luxul de a lucra într-o redacție liberă, iar presiunile depuse asupra Moldova.org sunt reduse în comparație cu alte redacții. Respectiv, pentru mine, 2019 a fost o piatră de încercare mai mult din punct de vedere administrativ, pentru a asigura cheltuielile suportate de redacție și, în mare parte, pentru noi este mai greu să acoperim toate subiectele de importanța națională decât să luptăm cu politicienii. Pentru că scopul nostru este să scriem pentru populație, și nu pentru politicieni”, a subliniat Ana Gherciu.
Redacția Moldova.org. Ana Gherciu (din dreapta). Sursa FOTO: Media-azi.md
Reporterul de la portalul de limba rusă NewsMaker, Nicolae Paholnițchi, ne-a spus că activitatea redacției este afectată de faptul că nu întotdeauna reprezentanții autorităților răspund în timp util la informațiile pe care le solicită jurnaliștii. „Mă confrunt, ca și toți ceilalți colegi de breaslă, cu fenomenul lipsei de transparență din partea puterii, cu faptul că guvernanții nu răspund la solicitările de informație”.
Reporterul Newsmaker.md Nicolae Paholnițchi (din dreapta), în discuție cu vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari. Sursa FOTO: Media-azi.md
Și directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), Cornelia Cozonac, susține că, per general, jurnaliștii din Republica Moldova au o anumită libertate și au posibilitatea de a-și publica materialele, inclusiv anchetele jurnalistice. Totuși, ponderea presei libere în raport cu cea angajată politic este mai mică. „Presa liberă în Republica Moldova cred că ar fi undeva 30 la sută, din păcate. Presa parțial liberă în jur de 20% și 50% este presa angrenată în structuri de partid și oligarhice”, a subliniat Cozonac.
Jurnalista a adăugat că rămâne vizibilă problema insecurității jurnaliștilor de investigație, iar autoritățile nu își fac meseria corespunzător pentru a le oferi anumite garanții. „Anul care a trecut a fost mai rău decât ceilalți ani. Din păcate constatăm că din an în an situația se înrăutățește. Jurnaliștii au fost de multe ori atacați, presați prin procese de judecată, au fost cazuri de insecuritate. Unii jurnaliști au fost urmăriți și asta ridică o mare problemă legată de insecuritatea jurnalistică, mai ales a celor de investigație”, a afirmat Cornelia Cozonac.
Memoriul: din nou despre concentrare, control politic și acces dificil la informație
Problemele despre care ne-au vorbit jurnaliștii au fost constatate și în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova (3 mai 2018 - 3 mai 2019), semnat de organizațiile nonguvernamentale de media.
Printre altele, documentul atrage atenția că în aceasta perioadă mass-media din Moldova a continuat să degradeze, atingând cote alarmante, iar problemele din anii trecuți s-au amplificat. Ca exemplu - breasla s-a divizat și mai mult, devenind tot mai vizibile controlul politic asupra anumitor instituții de presă, concentrarea de facto a proprietății mass-mediei și lipsa de pluralism. Acestea, dar și accesul dificil la informațiile de interes public, lipsa de independență a jurnaliștilor și calitatea joasă a conținutului mediatic, alături de creșterea numărului de cazuri de agresare verbală, intimidare și hărțuire a presei, au dus la căderea ratingului Republicii Moldova în clasamentele internaționale. Cele mai mari schimbări se observă pe segmentul ce vizează nivelul de securitate al jurnaliștilor, care a regresat dramatic în ultimii doi ani, la fel ca și contextul economic, care a trecut de la o situație gravă în 2017, la una extrem de gravă în 2018.
Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a declarat în conferința de presă de lansare a Memoriului că scăderea calității jurnalistice este corelată inclusiv cu fenomenul concentrării mass-media. „Există o tangență între calitatea produsului mediatic și concentrarea mass-media. Or, acele instituții media care sunt deținute, au proprietari politicieni sau persoane care afiliate politicului, de obicei, sunt utilizate de acești patroni pentru a-și promova agenda, pentru a manipula, dezinforma. Chiar în campanii electorale am văzut că sunt utilizate ca agenți electorali, ca instrumente de propagandă”, a subliniat Nadine Gogu.
Lansarea Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova (3 mai 2018 - 3 mai 2019). Cornelia Cozonac, Petru Macovei, Nadine Gogu și Vasile State (de la stânga la dreapta). Sursa FOTO: Media-azi.md
Lipsa unor reacții adecvate și sancționarea vinovaților de agresiune și intimidare a reprezentanților din partea autorităților reprezintă o altă problemă gravă stipulată în Memoriu. Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a menționat: „Anul 2018 a fost anul cu cel mai mare număr de declarații și apeluri, lansate de către organizațiile neguvernamentale. Le-am și numărat – sunt aproape 50. Dacă de gândim că un an are 52 de săptămâni, asta ar însemna că, practic, în medie, o dată pe săptămână ONG-urile au trebuit să semnaleze un abuz sau o situație care diminuează sau împiedică activitatea jurnaliștilor sau a presei în general”, a declarat Petru Macovei.
Directorul Asociației Presei Electronice, Vasile State, a menționat că în anul 2018 a mai apărut un holding regional, iar, întâmplător sau nu, în actualul Parlament au ajuns reprezentanții partidelor care dețin holdinguri media. State a adăugat că fenomenul concentrării proprietății mass-media a fost cel care a provocat cele mai mari îngrijorări și la nivel european. El a informat jurnaliștii că în curând, în premieră în Republica Moldova, va fi realizat un studiu amplu privind finanțarea mass-mediei moldovenești.Memoriul semnat de organizațiile neguvernamentale de media vine cu anumite propuneri și recomandări care ar ameliora situația din sectorul media. Între acestea, ar fi renunțarea la practicile de folosire a presei în interese înguste, de partid sau personale, de implicare în politicile editoriale ale instituțiilor media pe care le finanțează în calitate de patroni. La fel, Consiliul Audiovizualului ar trebui să monitorizeze eficient instituțiile audiovizuale pentru a preveni concentrarea proprietății media și a identifica și sancționa cazurile de manipulare a informației și de distribuire a falsurilor.
Poliția supraveghează. Sursa FOTO: Media-azi.md
